The intellectual efforts to built the first Istro-Romanian school in Istria.
The role of Theodor Burada and Andrei Glavina
Theodor Burada was one the major Romanian researchers (folklorist and musicologist) who investigated the values of traditional culture of the Romanian habitants of the Istrian Peninsula. Burada wanted to demonstrate, also the Daco-Romanian origin of these inhabitants and the common spiritual values. He
fulfill his scientific mission, in Istria from 1890 to 1893. Burada succeeds in bringing Andrei Glavina to Blaj. Glavina became the symbol of the Istro-Romanians, a uncommon “hero”, teacher and mayor. Burada gave historical details about the gravity of political and cultural process of Croatian domination.
Keywords: Istro-Romanians, Suşneviţa, Rumeri, National Hymn; political pressure; modernization
1. Cei mai cunoscuţi cercetători preocupaţi de soarta
istroromâni în secolele XIX şi XX au fost: Ioan
Maiorescu, Iosif Popovici, Leca Morariu,Traian
Cantemir, Emil Petrovici, Sextil Puşcariu, Petru Iroaie
etc.
2. Viorel Cosma în Prefaţa lucrării Teodor T. Burada
Opere vol. IV Folclor şi Etnografie, Editura Muzicală,
Bucureşti, 1980, p. 5.
3. George G. Maxim art. T. T. Burada culegător
folklorist – muzical al cântecelor – populare din ţări străine
locuite de Români, în „Glasul Bucovinei”, 1926, nr.
2991, p. 3.
4. Cosma Viorel, Tudor Burada. Viaţa în imagini, p. 12.
5. Prima călătorie are loc în anul 1890, trecând timp de
2 luni prin toate satele locuite de români, iar cea de a
doua în 1893. În 1892 rezultatele din prima călătorie
sunt prezentate în cadrul unei conferinţe ţinută la 9
martie la Societatea Geografică Română tipărită în
Buletinul acestei Societăţi pe anul 1894
6. Cosma Viorel, op.cit., p. 17.
7. Insula Veglia se afla la sud de oraşul Fiume fiind sub
ocupaţiune austriacă.
8. Teodor Burada, O călătorie în satele româneşti din
Istria, Tipografia Naţională, Iaşi, 1896, p. 39.
9. Ibidem.
10. Zbuchea Gheorghe, O istorie a românilor din
Peninsula Balcanică în secolele VIII-XX, Editura
Biblioteca Bucureşti, Bucureşti, 1999, p. 247.
11. Teodor Burada aminteşte 47 capi de familii români
din Vlasia.
12. Teodor Burada, op.cit. p. 70-71.
13. Gheorghe Zbuchea, op. cit. p. 247-248.
14. Iosif Popovici, Dialectele române, Dialectele române
din Istria. Parte 1 (Referinţe sociale şi gramatică), Halle
A.D.S., Editura Autorului, 1914, p. 18.
15. Ibidem, p. 21.
16. Unul dintre numele dat istroromânilor din Istria.
17. Iosif Popovici, op. cit, p. 27.
18. Ibidem.
19. Ibidem.
20. Ibidem.
21. Ibidem.
22. Gheorghe Zbuchea, op. cit. p. 248.
23. Iosif Popovici, op. cit. p. 28.
24. Această societate era un instrument al politicii de
slavizare.
25. Gheorghe Zbuchea, op.cit, p. 248.
26. Ibidem, p. 131. Pentru publicistica lui Andrei
Glavina vezi şi „Unirea”, Foe Bisericească şi politică,
anii 1904, 1905, 1906.
27. Teodor Burada, op. cit., p. 133.
28. Ibidem.
29. Ibidem.
30. Ibidem, p.134.
31. Ibidem, p. 136.
32. Burada reuşeşte să convingă 5 familii, luându-i cu el
pe băieţii: Bercalici şi Petru Bacco din Suşnieviţa şi Ioan
Nasinovici din Vilanova şi fetele Tonca Ielusici şi Ana
Miclăuş
33. Teodor Burada, op. cit. p. 137.
34. Ioan Maiorescu, Itinerar în Istria şi Vocabular
istriano-român, Jassi Tipolitografia Goldner, 1874, p.
26.
35. Anul XIV, nr. 9, din 27 februarie.
36. Gheorghe Zbuchea, op. cit. p. 248.
37. Articol apărut în „Unirea” din Blaj, an XVI, nr.20
din 12 mai.
38. Gheorghe Zbuchea, op. cit. p. 248.
39. Conform mărturiei lui Emil Riegler, redactor la
revista „Ideea Europeană” – vizitator al lui Glavina şi
un atent observator şi memorialist – Andrei Galvina,
pentru a fi în asentimentul autorităţilor fasciste italiene
a derulat o intensă activitate politică, devenind chiar
liderul fasciştilor din Valdarsa: „Primarul poartă cămaşă
neagră cu toată gravitatea, şi în drum dă ultimele ordine
ciribirilor fascişti care-l aşteaptă consemnaţi. Prin toate
casele oamenilor cunoscuţi se ude „Domnul cu voi!”.
