De cînd cu ruşii în ţară… sau despre persistenţa unei fobii

1. Nunta a avut loc în 1483.
2. Ion Neculce, Letopiseţul ţării Moldovei de la Dabijavodă
pînă la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat şi O samă de cuvinte, Bucureşti, 1986, p.
16.
3. Ibidem, p. 235.
4. De pe atunci se ştia, de pildă, că „hirea moscalilor îi
temătoare de vicleşug”, că oştenii lor „sunt învăţaţi la
jacuri”, în vreme ce moldovenii ”sunt sprinteni la
războiu”, dar „nu pot nici la casele lor trăi să nu să
sfădească”, iar boiarii lor „oameni pizmătari” ce „ nu să
iubăscu”.
5. Ion Neculce, Op. cit. , p. 275.
6. A se vedea Iuliu A. Zanne, Proverbele Românilor din
Basarabia, România, Bucovina, Ungaria, Istria şi
Macedonia, vol. VI, Bucureşti, 1900-1901
7. Gala Galaction a surprins, în La Vulturi, un
asemenea episod.
8. Balthasar Hacquet, Călătorie în Carpaţii Dacici (1788-
1789). Ediţie bilingvă îngrijită, cu introduceri, postfeţe,
note, comentarii şi traduceri din germană de acad. Radu
Grigorovici, prefaţată de D. Vatamaniuc. Editura
Septentrion, Rădăuţi, 2002.
9. Ca să nu mai vorbim de tributul (inclusive uman)
plătit sultanului, de domniile fanariote impuse de turci
(31 de domni în intervalul 1711-1821), de chemările
domnitorilor la Poartă, urmate de maziliri si nu
arareori de decapitări, ceea ce avea drept consecinţă o
continuă instabilitate în viaţa politică şi socială a
Moldovei şi a Ţării Româneşti.
10. Fragment dintr-un cîntec popular, cules în
Basarabia în 1907.
11. Mai tîrziu, Constantin Moruzi va ajunge domn al
Moldovei (1777-1782). Printr-o coincidenţă, şi răpirea
Basarabiei are în spate un act de corupere: cea a
dragomanului Dumitrache Moruzi, rudă cu primul.
12. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story –
/2008/04/080404_rusia_romania.shtml
13. Din afirmaţiile preşedintelui României, Traian
Băsescu, în cadrul emisiunii PRO-VEST, difuzate pe
canalul PRO TV, în ziua de 4 februarie 2007.
14. Cristian Tudor Popescu, Limba şi literatura cu
Traian Băsescu, „Gândul”, 28 ianuarie 2006.
15. Ion Vianu, Teribilul, fascinantul nostrum vecin…, în
«Dilema», anul IV, nr. 168, din 29 martie – 4 aprilie
1996, p. 9.
16. Ocupaţia rusă în Moldova şi Valahia, din cauza
frecvenţei cu care s-a succedat, aproape că n-a dat răgaz
celor două provincii româneşti să se refacă sub aspect
economic: 1710-1711; 1739; 1769-1774; 1788-1791;
1806-1812; 1828-1834; 1853-1854. Doar în prima din
aceste „prezenţe” ale oştilor ruseşti în Principate,
Curtea imperială a suportat cheltuielile necesare
întreţinerii propriei armate, a interzis rechiziţiile şi a
pedepsit cu moartea orice confiscare abuzivă a
bunurilor populaţiei indigene. În rest, povara
întreţinerii a căzut pe capul ţăranilor şi a boierilor
români.
17. G. Sion, Suvenire contimpurane, Bucureşti 1888, p.
74.
18. G. Sion, Op. cit., p. 75.
19. Ibidem, p. 86.
20. „Arhivele Basarabiei”, an II (1930), nr. 3 (iulieseptembrie).
21. Probabil четверть, unitate de măsură rusească
pentru cereale (1 четверть = 209,91 l).
22. „Pe drumul de la Bîrlad la Focşani”, scrie G.T. Bulat
citînd documentele, au rămas în drum „ca la 4.000 de
care”, „la Bacău 400, la Neamţ 288, la Roman 164, iar în
Suceava fuseseră năpăstuie toate”.
23. Este vorba de Serghei Sergheevici Kuşnikov (1765-
1839), preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Valahiei
între 1808 şi 1810.
24. Din scrisoarea Mitropolitului Moldovei, Gavriil
Bănulescu, adresată pe 31 decembrie 1810 lui Vasili
Ivanovici Krasno Milaşevici. V. T.G. Bulat, Din
„jalnica tragodie” a Moldovei sub Ruşi (1810-1811), în
„Arhivele Basarabiei, an. VII (1935), nr. 1 (ianuariemartie),
pp. 1-9.
25. Rolul civilizator al ruşilor nu poate fi ignorat: au
contribuit la occidentalizarea Principatelor, le-au scos
pe doamne din iatac în salon, le-au învăţat să se îmbrace
europeneşte, au oferit Moldovei şi Valahiei întîia
Constituţie (Regulamentul Organic), au modernizat
unele instituţii şi au sistematizat cîteva oraşe.