An Anthropological Approach of the Mythological References to the Gold Mining At Roşia Montană and Bucium Şasa
The present paper proposes an anthropological approach of the mining legends, myths, beliefs and superstitions fromtow villages of Apuseni Mountins, Roşia Montană şi Bucium Şasa, in order to emphasize the local guideline regarding thegold exploitation. The subject seemed important to me when, during some recent field research at Roşia Montană. In thisvillage situated in the North-Western part of Romania, in Transylvania, an extremely controversial mining project forexploitation of mineral resources aims to deplete this gold deposit in a period of 16-17 years. In these circumstances, Iidentified in the opponents’ speech certain expressions of immemorial superstitions about the inhabitants’ relationshipwith the area’s mineral resources, as well as beliefs about the way these resources could be used so that their lives andwealth would not be endangered. Our anthropological approach of the miners’ work culture emphasize that the minersaccess to the gold research is regulated by an ethical code of work, transmitted by word of mouth.
Keywords: Vâlva Băii, mythology, gold, mining, imaginary
1. Culegerile de material folcloric folosite, enumerate înordinea cronologică a apariţiei lor, sunt: Ana Şoit, Legendepopulare minereşti. Studiu introductiv de Ion Iliescu. Bucureşti,Editura Minerva, 1974; Maria Ioniţă, Cartea Vîlvelor. Legendedin Apuseni. Cu un cuvânt introductiv de Ion Şeuleanu.Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982; Norbert Fisch, Legende şipovestiri din Munţii Apuseni, Cluj-Napoca, Editura TradiţiiClujene, 2010. Tot aici se cuvine a fi amintită culegereaMariei Botiş-Ciobanu, Ţara Moţilor. Legende şi credinţe. Vol. I,Arad, Tiparul Tipografiei Diecezane, 1928, culegere care,deşi poate fi suspectată de intervenţia autoarei în texte,rămâne un document important care prezintă culturaminerilor, prin lentila fină a unui insider.
2. Cele mai importante studii etnografice care au constituitsursă de informaţie pentru studiul de faţă sunt: TeofilFrâncu, George Candrea, Românii din Munţii Apuseni: moţii,Bucureşci, „Tipografia Modernă” Gregorie Luis, 1888; ValerButură, Spălarea aurului din aluviuni şi mineritul ţărănesc dinMunţii Apuseni, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei1965-1967, Cluj, 1969, p. 25-93.
3. Ilie Popa, Mineritul de aur în Roşia-Montană, în Analele minelordin România, 9/Sept., 1936, p. 416-419.
4. Monitorul Oficial al României, nr. 133 bis/11 iunie 1948
5. Conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupramediului, vol. 1, 2006, p. 4, exploatarea propriu-zisă a resurseiminerale se va face pe o perioadă de 16 ani.
6. E. A. Rosa, W. R. Freudenburg, Risk, Sociology of, in:,International Encyclopedia of the Social and Behavioral Sciences,coordonatori N. J. Smelser şi P. B. Baltes, Oxford, ElsevierScience Limited, 2001, p. 13359.
7. Observaţie de teren. Note de teren din timpul cercetărilorrealizate la Roşia Montană din: 17 octombrie 2008, 27decembrie 2008, 12 aprilie 2009, 14 august 2010, 17septembrie 2011, 23 martie 2012 şi de la Bucium din: 26martie 2012 şi 13 septembrie 2012.
8. Observaţie de teren. Note de teren din timpul cercetărilorrealizate la Roşia Montană în 13 august 2010.
9. Informaţie de teren. Interlocutoare: F. D., 61 de ani, dinRoşia Montană. Interviu realizat la Roşia Montană, în 18aprilie 2008.
10. Ion Şeulean, În loc de prefaţă, în Cartea vîlvelor.Legende dinApusenied. cit., p. 26.
11. Informaţie de teren. Interlocutor: T. D., 80 de ani, dinBucium Şasa. Interviu realizat la Bucium Şasa, în 26 martie2012
12. Informaţie de teren. Interlocutor: T. D., 80 de ani, dinBucium Şasa. Interviu realizat la Bucium Şasa, în 26 martie2012.
13. Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din MunţiiApuseni: moţii, „Tipografia Modernă” Gregorie Luis,Bucureşci, 1888, p. 67.
14. Octavian Floca, apud: Ion Bogdan, Originea mitologică atradiţionalului „Târg de fete” de pe Muntele Găina, înŢara Moţilor.Studii, articole şi comunicări, coordonator Romulus Felea,Alba-Iulia, 1977, p. 179.
15. Cf. Valer Butură, Op. cit, p. 60-71.
16. Ion Bogdan, p. 179.
17. Maria Ioniţă, Op. cit., p. 52-53. (Legenda a fost culeasăde Maria Ioniţă de la Iancu Izabel, 55 ani, din RoşiaMontană, în 3 august 1970).
18. Ana Şoit, Op. cit., pp. 11-12.
19. Cf. Maria Ioniţă, Op. cit., p. 55, Ana Şoit, Op. cit., p. 16
20. În limbajul local, cuvântul boabă(sg.), boabe(pl.) înseamnătubercul de cartof.
21. Ana Şoit, Op. cit., p. 9-10.
22. Informaţie de teren. Interlocutor: T. M., 80 de ani dinBucium Şasa. Interviu realizat la Bucium Şasa, în data de 28martie 2012.
23. Cf. Ion Iliescu, Introducere, în: Ana Şoit, Op. cit., p. XV.
24. Informaţie de teren. Interlocutor: V. D., 62 de ani dinlocalitatea Roşia Montană. Interviu realizat la Roşia Montanăîn data de 18 aprilie 2012.
25. Maria Botiş-Ciobanu, Op. cit., p. 63-64.
26. Ion Cuceu, Fenomenul povestitului, Cluj-Napoca, EdituraFundaţiei pentru Studii Europene, 1999, p. 165.
27. Otilia Hedeşan, Pentru o mitologie difuză, Timişoara,Editura Marineasa, 2000, p. 8.