Ioaniţiu Endrédi, a xylographer of Blaj from the 18th century in the European bibliography
Among the xylographers of Blaj, who contributed to the decoration of religious books with title pages, illustrations, vignettes and other ornaments, in the second half of the 18th century, it was Ioaniţiu Endrédi who was in the highlights of the Romanian and foreign researchers, from the past and present, owing to both his adventurous life of Romantic nature and to his special qualities as a xylographer and typographer. The present study reveals the principal moments of Ioaniţiu Endrédi’s tumultuous life and presents his woodcuts achieved in Blaj and Debrecen, most of them signed with the monogram “I. E.”. Undoubtedly, Ioaniţiu Endrédi was a xylographer and typographer of European size. Therefore, the inclusion of his name in volume no. 33 of the impressive SAUR Allgemeines Künstlerlexikon, Munich-Leipzig, 2002, is fully justified.
Keywords: Ioaniţiu Endrédi, Typography of Blaj, woodcut, Cluj, Debrecen
1. Tim. Cipariu, Acte şi fragmente, Blaj, Cu tip. semin., 1855.
2. Ioan Raţiu, Din trecutul Ordului Bazilitan, în Anuarul institutelor de învăţământ gr. cat. din Blaj, Blaj,1912.
3. I. Boroş, Ioaniciu Endrödi (1765-1775). Călugăr basilitan apostat de la mănăstirea Sf. Treimi din Blaj, în Cultura creştină, Anul X, 1921, nr. 7-9.
4. Alexandru Lupeanu-Melin, Xilografii de la Blaj, 1750-1800, Blaj, Tipografia Seminarului Teologic, 1929.
5. I. Augustin A. Pop, Călugării de la Blaj şi rolul lor în viaţa culturală a neamului, în Cultura creştină, Anul XVII, 1937, nr. 4-5.
6. Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, vol. I, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942.
7. Cornel Tatai-Baltă, Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), II, Gravorii Ioanichie Endrédi şi Sandul Tipograf, în Apulum, XIII, 1975; idem, Incursiune în xilogravura românească (sec. XVI-XIX), în Apulum, XVII, 1979; idem, L’activité des graveurs sur bois de Blaj (1750-1830), în Revue Roumaine d’Histoire, XV, nr. 1-2, 1986; idem, Le baroque dans la gravure sur bois de Blaj, în Ars Transsilvaniae, II, 1992; idem, Gravorii în lemn de la Fig. 7. Ioaniţiu Endrédi, Xilogravură care redă în partea superioară imaginea Debreţinului (anterior anului 1784?-repr. După Tóth Béla). Blaj (1750-1830), Blaj, Editura Eventus, 1995; idem, Modelul rusesc prezumtiv al unei xilogravuri de Ioaniţiu Endrédi de la Blaj, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997; idem, Reprezentarea Sfântului Ioan Damaschin în Octoihurile româneşti vechi, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999; idem, Influenţa lui Dürer asupra xilogravurilor din vechile tipărituri româneşti (sec. XVII-XIX), în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005; idem, Influenţa lui Dürer şi a unor artişti germani asupra xilogravorilor de la Blaj din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Apulum, XLIII, 2006; idem, Les sources europénnes de la gravure sur bois de Blaj, în Series Byzantina, Volume VI, Warsaw, 2008.
8. Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, Bucureşti, Editura Kriterion, 1977.
9. Zenovie Pâclişanu, Istoria Bisericii Române Unite (Partea II-a, 1752-1783), în Perspective, Anul XIV-XVI, nr. 53-60, München, 1991-1993.
10. Gabriela Mircea, Ioan Mircea, Mărturii documentare privind viaţa şi activitatea la Blaj şi Cluj, în anii 1760-1763, a călugărului şi tipografului Ioanichie Endrédi, în vol. Spiritualitate transilvană şi istorie europeană, Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii, 1999.
11. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche,1508-1830, Tom. II, Bucureşti, Atelierele Socec & Co. Soc. Anonimă, 1910; Ioan Bianu, Dan Simonescu, BRV, Tom. IV, 1944; Daniela Poenaru, Contribuţii la Bibliografia românească veche, Târgovişte, Muzeul Judeţean Dâmboviţa, 1973; Dan Râpă-Buicliu, Bibliografia românească veche. Additamenta, I (1536-1830),Galaţi, Editura Alma, 2000.
12. Vezi de pildă: N. Iorga, Tipografia la români, în Almanahul graficei române, 1931; Mircea Tomescu, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968; V. Ecsedy Judit, A könyvnyomtatás Magyarországon a kézisajtó korában 1473-1800, Budapest, Balassi Kiadó, 1999; Cornel Tatai-Baltă, L’imprimerie de Blaj (1747-1830),în Magyar könyvszemle, Budapest, 2002, 2 szám; Gabriela Mircea, Tipografia din Blaj în anii 1747-1830, Alba Iulia, Editura Altip, 2008; Eva Mârza (coordonator), Repertoriul tipografilor, gravorilor, patronilor, editorilor cărţilor româneşti (1508-1830), Sibiu, Editura Techno Media, 2008.
13. Tim. Cipariu, op. cit., p. 144; Alexandru Lupeanu-Melin, op. cit., p. 15; Zenovie Pâclişanu, op. cit., p.60; Jakó Zsigmond, op. cit., p. 244 susţine însă că Endrédi era român.
14. Ioan Raţiu, op. cit., p. 14; Cornel Tatai-Baltă, Gravorii în lemn de la Blaj, p. 64; Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 60.
15. Cornel Tatai-Baltă, Modelul rusesc prezumtiv al unei xilogravuri de Ioaniţiu Endrédi, p. 203-212.
16. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, op. cit., p. 165.
17. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 244, 448.
18. Alexandru Lupeanu-Melin, op. cit., p. 17.
19. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 244.
20. Cornel Tatai-Balta, Gravorii în lemn de la Blaj, p. 68-69.
21. Ioan Raţiu, op. cit., p.14; I. Boroş, op. cit., p. 232;
Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 60.
22. Alexandru Lupeanu-Melin, op. cit., p. 15.
23. Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 60.
24. I. Boroş, op. cit., p. 232.
25. Ibidem.
26. Ibidem, p. 232-233; Cornel Tatai-Baltă, Gravorii…, p.154. Vezi şi Ujlaki Antal, II József és a debreceniek, în Magyar szó, Budapesta, 25 martie 1900.
27. Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 60.
28. Samuil Clain la Tim. Cipariu, op. cit., p.123.
29. Ibidem; Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 60.
30. Informaţii mai detaliate privind viaţa şi opera lui Endrédi vezi îndeosebi la Cornel Tatai-Baltă, Gravorii…, p. 64-75, 152-156, fig. 13-19.
31. Tóth Béla este şi semnatarul cărţii A Debreceni rézmetsző diákok (Elevii gravori în aramă din Debreţin), Magyar Helikon, 1976.
32. Weszprémi István (1723-1799) a fost un însemnat medic şi istoric al medicinii, care a locuit la Debreţin. Cf. Magyar Nagylexikon, 18, Budapest, Magyar Nagylexikon Kiadó, 2004, p. 672.
