German Literature in Communist Romania. Transformations
The literature of the German minority in communist Romania was subjected to a seemingly contradictory treatment. If in the immediate post-war period it was exposed to a very strict ideological control, Nicolae Ceauşescu kept it away, at least apparently, from the terror which was representative for Gheorghiu Dej’s reign. To be able to enjoy a favorable image in the West, Ceauşescu privileged the position of German literature within the romanian borders. Paradoxically, however, he did not protect it from another instrument of power alertness, better even than the institution of censorship, namely The Securitate, which controlled the writings that could be published in the West. Ceauşescu’s fear of not damaging his image in the West led him to closely follow the ranks of the German literary movements. Securitate Officers created a complex network of surveillance, which involved the infiltration among newspaper editors and publishers, but also among the restricted circles of the authors. The aim was to block any attempt of expressing compromising ideas against Ceauşescu’s regime abroad. The actions of the Securitate have gradually led to the emigration of German-speaking authors and thus to the disappearance of a valuable literature.
Keywords: German minority, regional literature, censorship, communist regime, Securitate
1. Horia-Roman Patapievici, Partea nevăzută decide totul, Bucureşti, Humanitas, 2015, p. 164
2. Hannelore Baier, Stalin und die Rumäniendeutschen. Zur Nationalitätenpolitik in Rumänien 1944-1948, în Spiegelungen 6 (60), 2/2011, p. 138- 150.
3. Peter Motzan, Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Überblick, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1980, vezi şi Peter Motzan, Überlegungen zu einer Geschichte der rumäniendeutschen Lyrik nach 1945, în Neue Literatur 24, 3/1973, p. 73-86.
4. Înfiinţată în anul 1949, Direcţia Generală a Presei și a Tipăriturilor îşi va modifica numele în anul 1974 în Comitetul pentru Presă și Tipărituri, iar în anul 1977 va fi complet desfiinţată. După ce Comitetul Pentru Presă și Tipărituri şi-a încetat activitatea, multe din atribuţiile instituţiei au fost preluate de Consiliul Culturii și Educaţiei Socialiste.
5. Raluca Rădulescu, Die rumäniendeutsche Literatur. Sonderstatus und Wertungsproblematik, în Zeitschrift der Germanisten Rumäniens 1-2 (25-26)/ 2004, 1-2 (2728)/2005, p. 323.
6. Alexander Ritter, Deutsche Minderheitenliteraturen, München, Editura Süddeutsches Kulturwerk, 2001, p. 270.
7. Michael Markel, „Ich wohne in Europa/Ecke Nummer vier“: Identitätsprobleme einer Minderheitenliteratur im Spiegel der siebenbürgisch- deutschen Literaturgeschichte“, în: Deutsche Literatur Ostmittel- und Südosteuropas von der Mitte des 19. Jahrhunderts bis heute. Forschungsschwerpunkte und Defizite. coord. Anton Schwob, München, Editura Südostdeutsches Kulturwerk, 1992, p. 163- 175.
8. Paul Milata, Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS (=Studia Transylvanica), Köln, Editura Böhlau, 2009, p. 151.
9. Peter Motzan, Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und historischer Überblick, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 92.
10. Procese de grup: Procesul: „Biserica Neagră”, „Prejba”, „Lacul Sfânta Ana”, „Cisnădie”, „Sebeş”, „Procesul scriitorilor braşoveni de la 1959”, „Procesul timişorenilor WereschReb” ş.a. vezi Michael Kromer, Politische Prozesse gegen Deutsche im kommunistischen Rumänien Versuch einer Bestandaufnahme und eines Überblicks, în Worte als Gefahr und Gefährdung. Schriftsteller vor Gericht. coord. Peter Motzan, Stefan Sienerth, München: Editura Süddeutsches Kulturwerk, 1993, p. 39.
11. Emmerich Reichrath, Die Rezension zwischen Journalistik und Literaturkritik. Überlegungen zur Buchbesprechung in den deutschen Tages-und Wochenzeitungen Rumäniens, în Neue Literatur 24, 9/1973, p. 93-103.
12. România, Arhivele Naționale ale României, Fond „Comitetul Presă şi Tipărituri“, Dosare: 1-50/1969, 7-91/1970, 10-88/1971, 11-18/1972, 22-68/1973, 3134/1974, 15-20/1975, 16-25/1976, 34-38/1977.
13. Găsim o astfel de acuzație in DUI William Totok: “William Totok pretinde a coloja pasaje ale vocabularului de pe vremea armatei austro-ungare, folosind de fapt o colojare tendenţioasă, cu nuanţe iredentiste.” Acuzație a dus la urmărirea acestuia de către organele de Securitate şi deschiderea DUI. În: România, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, Dosar I. 210845, vol. II, p. 21-22, document: Raport pentru deschiderea dosarului de urmărire informativă împotriva lui Totok, William, Ministerul de Interne, Inspectoratul Timiş, Serviciul I/A, data 14.11.1974, unic exemplar, strict secret.
14. S-au analizat şi comparat toate dosarele de urmărire informativă ale persoanelor enumerate din: România, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, Dosare: I 203877, I 210845, I 184945, I 157085, I 233471, I 157085.
15. Pentru stabilirea sarcinilor lectorilor de limbă germană au fost purtate interviuri cu Franz Hodjak (lector editura Dacia), Herta Spuhn (lector editura Albatros) şi Gerhardt Csejka (redactor la revista literară Neue Literatur).
16. Hans, Bergel, Erfahrungen eines Autors mit Verlagen, în Deutsche Literatur Ostmittel- und Südosteuropas von der Mitte des 19. Jahrhunderts bis heute. Forschungsschwerpunkte und Defizite, coord. Anton Schwob, München, Editura Südostdeutsches Kulturwerk, 1992, p. 64-72. vezi şi Helmuth Frauendorfer, Das bißchen Kompromiß, în Nachruf auf die rumäniendeutsche Literatur. coord. Wilhelm Solms, Marburg, Editura Hitzeroth, 1990, p. 131.
17. S-au analizat şi comparat toate dosarele de urmărire informativă ale persoanelor enumerate din: România, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, Dosare: I 203877, I 210845, I 184945, I 157085, I 233471, I 157085.
