The Metropolitan Cathedral in Sibiu, 50 Years Ago
Monument with a symbolic value for the spirituality of the Transylvanian Romanians, the “Holy Trinity” Orthodox cathedral in Sibiu was built in the early years of the twentieth century. Its decoration with wall paintings was done only later, in two stages. First, in 1905, Octavian Smigelschi completed a partial décor, including the painted panels of the iconostasis and the mural painting that covers the dome of the nave and the pendants placed between the arches which support the dome. During the second stage, which took place only later, between 1962 and 1965, after a pause of 53 years, the iconographic assembly was completed.
The outstanding contribution of the painter Octavian Smigelschi has often been highlighted; however, only few things have been written so far about the ones who continued his work. This study brings unpublished information and excerpts from archival documents about the completion, half a century ago, of this monumental work and about the actors involved in the process.
Keywords: The Orthodox Cathedral „Holy Trinity” of Sibiu; Metropolitan Nicolae Colan; Religious art in the decades of communist Romania; Anastase Demian;Iosif Keber.
1. Nicolae Iorga, Neamul românesc, nr. 1, București, 1906, p. 6-7.
2. Idem, Neamul românesc în Ardeal și Ţara Ungurească, vol I., București, “Minerva” Institut de arte grafice și editură, 1906, p. 159.
3. Ibidem, p. 158.
4. Catedrala Mitropolitană din Sibiu, în Mitropolia Ardealului, an X, nr. 11-12, 1965, p. 828.
5. Aurel Cosma, Note, în Luceafărul. Revistă culturală, literară și artistică, Timișoara, an. II, nr. 11, noiembrie 1936, p. 507.
6. Devizul cuprindea preţul minimal din tarifele de stat pentru pictură monumentală.
7. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Sibiului (AAORS) V. 38. 956, intr. 007904/17 septembrie 1959.
8. Până în data de 2 noiembrie 1959 fuseseră înregistrate la Arhiepiscopia Sibiului, în chestiunea pictării catedralei, ofertele pictorilor: Emil Ivănescu, Nicolae Stoica, Arutiun Avakian, Nicolae Brana, Ioana Jurgea Anastase Demian (10 octombrie) iar în 12 noiembrie 1959 a fost depus și proiectul lui Iosif Keber.
9. Valoarea artistică excepţională a picturilor lui Smigelschi a fost recunoascută ca atare de cei doi reprezentanţi ai DMI, precum și de arhitectul Andrei Pănoiu, spre deosebire de opinia amintiţilor pictori restauratori, care nu i-au atribuit mai mult decât o valoare documentar- istorică, pledând mai degrabă pentru înlăturarea acesteia și realizarea unui décor nou. Din fericire intervenţia arhitectului Pănoiu a cântărit decisiv, în favoarea păstrării și consolidării operei pictorului transilvănean.
10. AAORS, V. 38. 956, Referat 005341/1 iulie 1960.
11. Nicolae Balint, Douăzeci de ani de la moartea lui Nicolae Stoica, restauratorul Catedralei Mari,în cotidianul Zi de Zi, Târgu Mureș, 29 ianuarie 2008.
12. Preoces-verbal nr. 35/1960, 7 octombrie 1960.
13. Contract nr. 8972/1960.
14. AAORS, V. 38, 956, intr. 008903/5 noiembrie 1960.
15. AAORS, V. 38. 956, intr. 009130/4 noiembrie 1960.
16. AAORS, V. 38. 956, intr. 009488/26 noiembrie 1960.
17. ibidem
18. AAORS, V. 38. 956, intr. 009488/26 noiembrie 1960.
19. Lista personalităţilor care de-a lungul vremiiau avut cuvinte de apreciere în publicaţiile interbelice sau postbelice, cu privire la arta lui Anastase Demian, este mai numeroasă: Adrian Maniu, Demian, în Gândirea, Cluj, 15 decembrie 1921; Virgil Cioflec, Cronica artistică: Demian, în Gândirea, București, 29 decembrie 1922; Lucian Blaga, O școală de arte frumoase, în Adevărul literar și Artistic, București, 6 decembrie 1925, p. 7; Emil Botiș, Expoziţia pictorului Demian, în Patria, Cluj, 9 iunie 1927; Oscar Walter Cisek, Demian, în Gândirea, București, octombrie 1927, p. 267-268; idem, Expoziţia A. Demian, în Gândirea, București, 1928, p. 91; Ion Brumaru, Demian, în Patria, Cluj, 4 martie, 1928; Ștefan Gomboșiu, Pictorul A. Demian, în Luceafărul, Timișoara, noiembrie 1936, p. 495;Tudor Vianu, Ilustraţiile lui Demian, în Fragmente moderne, București, 1972, p. 222-225; M. Djentemirov, Raluca Iacob, Anastase Demian, Editura Meridiane, București, 1974; Negoiţă Lăptoiu, Donaţia «Demian» făcută Muzeului din Baia Mare, în Marmaţia, Baia Mare, nr. 5-6, 1981, pp. 572-577.
20. AAORS V. 38. 956, intr. 007904/17 septembrie 1959.
21. Comunicarea s-a făcut prin Adresa nr. 13.079/1960 din 29.XI.1960.
22. AAORS V. 38. 956, intr.000815/26 februarie 1961.
23. Ibidem
24. Direcţia Artelor Plastice din Ministerul Cilturii, prin directorul Traian Teclu și inspectorul arhitect Andrei Pănoiu, oferea un răpuns la adresa Arhiepiscopiei (nr. 13.079/1960 și 140/1961), prin care arăta că se impune păstrarea integrală a decorului realizat de Octavian Smigelschi, atrăgând atenţia că “operaţiunile de curăţare trebuiesc efectuate cu multă grijă, fără trăsături brutale, personal de pictorul A. Demian”. Demian înaintase, încă din 28 ianuarie 1961, un raport întocmit în urma unei investigaţii foarte detaliate, prin care atrăgea atenţiaasupra dificultăţilor tehnice majore care trebuiau să fie depășite, “pentru salvarea picturei istorice a lui Smigelschi, care reprezenta– în opinia sa – un mare interes artistic pentru epoca respectivă, fiind singura pictură murală de proporţie monumentală în Ardeal”.
25. AAORS V. 38. 956, intr. 007347/6 septembrie 1961.
26. AAORS V. 38. 956, intr. 006168/17 iulie 1661.
27. Scrisoarea era datată la București, la 12 iunie 1961 (AAORS V. 38. 956, intr. 005240/16 iunie 1961)
28. Ibidem
29. Comunicarea cu nr. 116230/1.11.1961.
30. AAORS V. 38. 956, intr. 01001/5 decembrie 1961.
31. AAORS V. 38. 956, intr. 2097/21 martie 1962.
32. E bine de știut, că în vreme ce competenţa artistică îi era regretabil contestată la Sibiu, Demian fusese invitat să conceapă scenografia (decorurile scenice și costumele) pentru opera dramatică „Doamna lui Ieremia Movilă” de Nicolae Iorga, pusă în scenă în 1965 de regizorul Nicolae Massim, la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” din București, unde Dina Cocea fusese distribuită în rolul titular. Cronica specatcolului a apreciat că regia care „a insistat asupra pitorescului epocii, a primit un sprijin substantial în scenografia lui A. Demian” (V. Mândra, Redescoperirea unui dramaturg, N. Iorga, în Teatrul, nr. 1, ianuarie 1966, p. 36.)
33. Catedrala Mitropolitană din Sibiu, op. cit., p. 829.
34. AAORS V. 38. 956, intr. 3843/12 mai 1962.
35. AAORS V. 38. 956, intr. 005244/3 iulie 1962.
36. Scrisoarea adresată de I. D. Ștefănescu mitropolitului Colan, datată la București, în 6 iunie 1963; AAORS V. 38. 956, intr. 003999/6 iunie 1966.
37. Negoiţă Lăptoiu, Incursiuni în plastica românească, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 47.
38. Ibidem
39. Ion Vlasiu, Școala plastică ardeleană, în Vremea, București, 30 noiembrie 1941, apud, Negoiţă Lăptoiu, op. cit., p. 47, n. 2.
40. N. Lăptoiu, op. cit., p. 42.
41. Catedrala Mitropolitană din Sibiu, op. cit., p. 842.
România, Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Sibiului (AAORS), fond “Catedrala”
Catedrala Mitropolitană din Sibiu / The Metropolitan Cathedral in Sibiu, în Mitropolia Ardealului, an X, nr. 11-12, 1965
Cisek, Oscar Walter, Demian, în Gândirea, București, octombrie 1927, p. 267-268
Djentemirov, Mihail, Raluca Iacob, Anastase Demian, Editura Meridiane, București, 1974
Lăptoiu,Negoiţă, Incursiuni în plastica românească / Forays into the Romanian plastic art, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987
Maniu, Adrian, Demian, în Gândirea, Cluj, 15 decembrie 1921
