Romanian medical books from 1800 to 1830
Romanian medical books have been only randomly investigated until this moment by the Romanian historians. In the Western countries the scientific medicine started during the Renaissance period and during that time the medical experts were questioning the Galen theory for trying to offer a rational answer to lead to a better organized medical science into medical research areas.
The European medical historiography has improved considerably with new published studies in the XVII and XVIII century.
During the Enlightenment period the medical science in Romania was only empirical, and the population was treated by doctors and local surgeons without any medical studies, without hospitals and there were pharmacies only in the major cities. Also, there were no medical books or any medical culture. The transition process from empirical medicine to scientific medicine began in the late eighteenth century and it was completed in the first three decades of the next century. In this period some local charities had opened, local doctors were employed and the first medical schools were opened in Romania. Also, during this time were translated the first epidemiology books, sexual diseases books and generally had spread medical records related to the medicine as a science. The reason why so many studies were published was to make as popular as possible the new discovers from the medical field. Another reason was the attempting of raising the living standards of the population.
Keywords: Medical books, empirical medicine, scientifical medicine, Enlightenment, education
1. Ciuma este o boală infecțioasă a cărei apariție este cauzată de bacteria Yersinia pestis, gazda intermediară fiind puricele de şobolani, de obicei se transmite când puricele părăseşte gazda rozătoare şi intră în contact cu omul. Are trei forme de manifestare: ciuma bubonică, forma cea mai uşoară, se manifestă prin inflamarea nodulilor limfatici şi este transmisă doar de purice. Trei sferturi dintre cazurile de ciumă sunt bubonice. 2. Ciuma pneumonică, afectează sever plămânii şi este răspândită prin aerosoli; fără tratament, este adesea fatală în trei – patru zile. 3. Ciuma septicemică, bacteriile suprasaturează sângele şi deseori provoacă moartea în 24 ore, înainte să apară şi alte simptome. Ciuma poate fi prevenită prin vaccin. În Enciclopedia Universală Britannica, coord. Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol. IV, Bucureşti, Editura Litera, 2010, pp. 82-83.
2. Florin Ioan Chiş, Epidemiile şi eradicarea lor în Nord-Vestul României (secolele XVIII-XIX), Cluj Napoca, Editura Mega, 2011, p. 18.
3. Teodora Daniela Sechel, ,,Healthcare Policy and the Social Discipline Promoted by the Habsburg in Transylvania (1740-1830)”, in Wolfgang Schmale (ed.) Multiple kulturelle Referenzen in der Habsburgermonarchie des 18. Jahrhunderts. Jahrbuch der Österreichischen Gesellschaft zur Erforschung des achtzehnten Jahrhunderts, vol 24, 2010, p. 232.
4. BRV IV, nr. 405, p. 145, Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate. Primele tipărituri de interes medical în limba română (1581-1820), Bucureşti, Editura Medicală, 1988, pp. 206-209, Aurel Răduțiu, Ladislau Gyemant, Repertoriul actelor oficiale prind Transilvania tipărite în limba română 1701 – 1847, Bucureşti, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică, 1981, pp. 280-281, Valeriu Bologa, Contribuțiuni la istoria medicinei în Ardeal, Cluj-Napoca, Editura Institutului de arte grafice Ardealul, 1927, p.30, Valeriu Bologa, Începuturile Medicinei Ștințifice Româneşti, Cluj-Napoca, Tipografia foii ,,Lumea şi Țara”, 1930, p. 30, Caius T. Jiga, ,,Ordine guberniale transilvane şi alte publicații româneşti (1766-1848)”, p. 11.
5. Iosif Spielmann, ,,Reforma chenotiană a sistemului austriac de carantină” în vol. Din Istoria luptei antiepidemice în România, Bucureşti, Editura Medicală, 1972, pp. 121.
6. Aurel Răduțiu, Ladislau Gyemant, Repertoriul actelor oficiale prind Transilvania tipărite în limba română 1701 – 1847, Bucureşti, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică, 1981, pp. 278-279.
7. BRV II, nr. 692, p. 478.
8. Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 272.
9. În secolul al XVIII-lea cât şi cel următor populația din mediul rural prelua fără nicio scrupulă hainele celor decedați, fără a-şi pune problema că acestea ar putea fii contaminate cu virusul pestos. Hainele sunt considerate purtătoare de ploşnițe, păduchi şi purici, care trec la cei care le-au cumpărat sau moştenit. Aruncate în prăvălii şi pe tarabe, fiind umplute de praf murdăria intră în țesături şi răspândesc cu repeziciune molimele. Autoritățile au fost nevoite adesea să ia măsuri de prevenție sau să cerceteze sursa morții suspicioase a mai multor persoane din anumite regiuni. Vezi la Madeleine Ferrieres, Les Bien des pauvres. La consommation populaire en Avignon (1600-1800), Seyssel, Champ Vallon, 2004; Constanța Vintilă-Ghițulescu, Patimă şi desfătare, Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 17501860, Bucureşti, Editura Humanitas, 2015, p. 181.
10. BRV III, nr. 1236, p. 459.
11. C. Turcu, ,,Rețete medicale de la începutul secolului al XIX-lea”, în Istoria Medicinei. Studii şi cercetări, Bucureşti, Editura Medicală, 1957, pp. 340-346.
12. BRV III, nr. 974, p. 216.
13. BRV III, nr. 1214, p. 442.
14. Numele purtat de sifilis în secoul al XVIII-lea. Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală, cauzată de spirocheta Creponema Pallidum. Dacă nu este tratată, evoluează în trei stadii: primar, caracterizat prin şancru şi febră uşoară; secundar, cu erupție la nivelul pielii şi al mucoaselor, inflamarea ganglionilor limfatici, contaminarea oaselor, a articulațiilor, a ochilor şi a sistemului nervos; stadiul terțiar, se manifestă după o perioadă de latență care poate dura câțiva ani şi doar un sfert dintre cei infectați manifestă simptome. Sifilisul se poate transmite şi de mama purtătoare la făt. Alte forme de Creponema cauzează specii diferite de sifilis similare dar mai puțin agresive fără transmitere sexuală. Virusul poate fi depistat prin analiza sângelui, chiar şi în timpul perioadei de latență. În Enciclopedia Universală Britannica, coord. Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol. XIV, Bucureşti, Editura Litera, 2010, p. 165.
15. Ernest Rothbacher, ,,Un spital antivenerian la Hălchiu în 1787”, în vol. Din Istoria luptei antiepidemice în România, Bucureşti, Editura Medicală, 1972, p. 147.
16. Valeriu Bologa, Din istoria sifilisului, Cluj-Napoca, Tipografia Națională, 1931, p. 38
17. T. Ghițan, C. Ştirbu, ,,Propuneri pentru înființarea unor instituții spitaliceşti în regiunea Zlatnei şi a Văii Arieşului (1786)”, în Din Istoria Medicinii Româneşti şi Universale, sub îngrijirea prof. Valeriu Bologa, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1962, p. 148.
18. Valeriu Bologa, Din istoria sifilisului, p. 39.
19. Constanța Vintilă-Ghițulescu, Patimă şi desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, p. 209.
20. Pompei Gheorghe Samarian, Medicina şi farmacia în trecutul românesc, Bucureşti, 1938, pp. 383-384.
21. Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 94.
22. Tipăritura până la jumătatea secolului al XIX-lea nu a fost cunoscută. Ion Bianu şi Nerva Hodoş au introdus cartea în repertoriul Cărții Româneşti Vechi, pe baza informațiilor din lucrarea lui Vasile Popp din anul 1738, intitulată Disertație despre tipografiile româneşti. Iatroistoriograful român, Valeriu Bologa, scria cu regret despre tipăritură, în studiul său din anul 1927, deoarece nu se cunoştea nici un exemplar, dar tot el a fost cel care o descoperă şi o prezintă pentru prima dată în anul 1955. Vezi la Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 94. BRV II, nr. 663, p.447, Eva Maria Mârza, ,,Preocupări de diplomatică la Vasilie Popp”, în Tentația Istoriei. În memoria profesorului Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 2003, pp. 359385.
23. BRV II, nr. 663, p. 447.
24. Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 96.
25. Variola purta numele în epoca iluministă de bubat sau vărsat. A fost cunoscută din Antichitate în China, India şi Egipt, fiind adusă în emisfera vestică de conquistadorii secolului al XVIlea, decimând populația băştinaşă cu rezistență imunitară scăzută. Este o infecție virală strict umană, care produce febră şi o erupție de gravitate variabilă care formează apoi pustule. Acestea se usucă şi lasă cicatrici. Nu se răspândeşte uşor dar virusul supraviețuieşte timp îndelungat în afara corpului uman. Edward Jenner a produs la sfârşitul secolului al XVIII lea un vaccin pe baza variolei bovine, până atunci oamenii tratându-se de virusul epidemic prin metode empirice de inoculare. În Enciclopedia Universală Britannica, coord. Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol. XIV, Bucureşti, Editura Litera, 2010, p.67.
26. Caius T. Jiga, ,,Din trecutul vaccinării antivariolice în Țara Bîrsei”, în vol. Aspecte istorice ale medicinei în mediul rural, Bucureşti, Editura Medicală, 1973, p. 159.
27. Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 111.
28. BRV II, nr. 669, p. 450.
29. Gheorghe Brătescu, Grija pentru Sănătate, p. 112.
30. BRV III, nr. 931, pp. 181-182, BRV IV, nr. 913, p. 302.
Bianu, Ion. Hodoş, Nerva. Bibliografia Românească Veche 1508-1830 (Old Romanian Bibliography), Tomul II, 1716 – 108, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1910.
Bianu, Ion. Hodoş, Nerva. Bibliografia Românească Veche 1508-1830 (Old Romanian Bibliography), Tomul III, 1809 – 1830, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1912-1934.
Bologa, Valeriu. Contribuțiuni la istoria medicinei în Ardeal (Contributions to history of medicine in Transylvania), Cluj-Napoca, Editura Institutului de arte grafice Ardealul, 1927.
Bologa, Valeriu. Din istoria sifilisului (History of pox), ClujNapoca, Tipografia Națională, 1931.
Bologa, Valeriu. Începuturile Medicinei Ștințifice Româneşti (The beginings of romanian scientific medicine), ClujNapoca, Tipografia foii ,,Lumea şi Țara”, 1930.
Brătescu, Gheorghe. Grija pentru Sănătate. Primele tipărituri de interes medical în limba română (15811820) (Care for helth. First medical printings in romanian (1581-1820), Bucureşti, Editura Medicală, 1988.
Chiş Ioan Florin. Epidemiile şi eradicarea lor în NordVestul României (secolele XVIII-XIX) (Epidemics and their eradication in North-West of Romania (18th-21th century), Cluj Napoca, Editura Mega, 2011.
Enciclopedia Universală Britannica (Britannica), coord. Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, vol. IV, XIV Bucureşti, Editura Litera, 2010.
Ferrieres, Madeleine. Les Bien des pauvres. La consommation populaire en Avignon (1600-1800) (The good of the impoveriseh. Popular consumtion in Avignon (16001800), Seyssel, Champ Vallon, 2004.
Ghițan, T. Ştirbu, C. ,,Propuneri pentru înființarea unor instituții spitaliceşti în regiunea Zlatnei şi a Văii Arieşului (1786) (Proposals to establish medical units in Zlatna and Valea Arieşului regions (1786)”, în Din Istoria Medicinii Româneşti şi Universale (History of Romanian and Universal Medicine), sub îngrijirea prof. Valeriu Bologa, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1962.
Jiga, T. Caius. ,,Ordine guberniale transilvane şi alte publicații româneşti (1766-1848)” (Transylvanian’s Gubernium ordinances and other Romanian prints (1766-1848), în Contribuții la Bibliografia Românească Veche (Contributions to Old Romanian Bibliography), Braşov, Editura Societatea de Ştiințe Filologice, 1970.
Jiga, T. Caius. ,,Din trecutul vaccinării antivariolice în Țara Bîrsei” (Former smallpox immunization in Ţara Bârsei), în vol. Aspecte istorice ale medicinei în mediul rural (Historical aspects of the medicine in rural environment), Bucureşti, Editura Medicală, 1973.
Mârza, Eva. ,,Preocupări de diplomatică la Vasilie Popp” (Diplomatic work of Vasilie Pop), în Tentația Istoriei. În memoria profesorului Pompiliu Teodor (History temptation. In memoriam of professor Pompiliu Teodor), Cluj-Napoca, 2003, pp. 359-385.
Răduțiu, Aurel. Gyemant, Ladislau. Repertoriul actelor oficiale prind Transilvania tipărite în limba română 1701 – 1847 (The Repertory of official documents regarding Transylvania printed in romanian 1701-1847), Bucureşti, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică, 1981.
Rothbacher, Ernest. ,,Un spital antivenerian la Hălchiu în 1787” ( A venereal desease hospital at Hălchiu in 1787), în vol. Din Istoria luptei antiepidemice în România (History of anti-epidemic struggle in Romania), Bucureşti, Editura Medicală, 1972, pp. 147 – 156.
Samarian, Pompiliu, Teodor. Medicina şi farmacia în trecutul românesc (Medicine and pharmacy in Romanian past), Bucureşti, 1938.
Sechel, Daniela. ,,Healthcare Policy and the Social Discipline Promoted by the Habsburg in Transylvania (1740-1830)”, in Wolfgang Schmale (ed.) Multiple kulturelle Referenzen in der Habsburgermonarchie des 18. Jahrhunderts. Jahrbuch der Österreichischen Gesellschaft zur Erforschung des achtzehnten Jahrhunderts, vol 24, 2010.
Simonescu, Dan. Hodoş, Nerva. Bibliografia Românească Veche (Old Romanian Bibliography), Tomul IV, Bucureşti, Ediția Academie Române, 1944.
Spielmann, Jozef. ,,Reforma chenotiană a sistemului austriac de carantină”(The chenotian reform of Austrian quarantine system) în vol. Din Istoria luptei antiepidemice în România (History of anti-epidemic struggle in Romania), Bucureşti, Editura Medicală, 1972, pp. 115-122.
Turcu, C. ,,Rețete medicale de la începutul secolului al XIX-lea” (Medical prescriptions from the begining of 19th century), în Istoria Medicinei. Studii şi cercetări (History of Medicine. Studies and researches), Bucureşti, Editura Medicală, 1957, pp. 340-346.
Vintilă-Ghițulescu, Constanța. Patimă şi desfătare, Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860 (Lust and delight. About the little things of everyday life in romanian society 1750-1860), Bucureşti, Editura Humanitas, 2015.
