The influence of German culture on the theatrical and musical life of Sibiu in the late XIXth and early XXth centuries
The Romanian culture in Transylvania at the end of the 19th century and the beginning of the 20th was mostly influenced by the German culture. Sibiu was a place of a multicultural tradition due to its Romanian, German or Hungarian inhabitants. The relatively high number of theatre performances and symphonic concerts announced in the local papers (Telegraful Român, Tribuna, Transilvania) proves that the German theatre and music were favorably received by the public in spite of its heterogenic structure. The most representative German playwrights and composers were known in Sibiu through their works that contributed to the spiritual enlightenment of the public.
Keywords: German culture, German theatre and music reflected in the local periodicals (Telegraful Român, Tribuna, Transilvania).
1.[1] Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti: Editura Humanitas, 1997, p. 190-191
2.[1] Apud Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literatura între 1780-1840, Bucureşti: Editura Cartea românească, 2008, p. 522-523
3.[1] Ioan Slavici în Tribuna, nr. IV, apud Olimpiu Boitoş, Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu, Cluj: Editura revistei „Societatea de mâine”, 1927, p. 49
4.[1] Bariţiu, George în Gazeta de Transilvania, nr. 19, 20 noiembrie, 1838 apud Netea, Vasile, George Bariţiu. Viaţa şi activitatea sa, Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1966, p. 75
5.[1] apud Alterescu, Simion (redactor responsabil), Costa-Foru, Anca; Flegont, Olga ş.a., Istoria teatrului în România, vol. II (1849-1918), Bucureşti: Editura Academiei R. S. R., 1971, p. 40
6.[1] În sprijinul acestei afirmaţii vine următorul fragment din articolul Ziaristica după şcoala clasică scris de I. Missail în 1862:„Venim acuma la frumoasele litere. Sunt ziare ale căror articole principale se compun din frumoasele litere. Alte ziare vorbesc mult de bucăţile teatrale. Toate piesele care se joacă, toate piesele care se tipăresc ar trebui să treacă prin critica ziarelor. Revista teatrală este una din părţile cele mai citite ale ziarelor. Cuvântul de a fi al unei atari reviste, este cu atât mai puternic la noi, cu cât teatrul, această şcoală a moravurilor societăţii, este aşa de puţin frecventată, aşa de puţin încurajată de public iar de guvern şi mai puţin.
Un ziar pus la înălţimea situaţiei noastre sociale, se va feri de a călca pe urmele acelor ce caută a înjosi pe toţi contemporanii lor şi a descuraja artele. Un bun ziarist trebuie să fie în sprijinul lor. (…) Ceea ce va face un ziar mai bun, va fi grija şi silinţa ce-şi va da a compara producţiile noi cu cele ale ţărilor străine ce vor fi întemeiate pe acelaşi subiect.” Missail, I. Ziaristica după şcoala clasică (1862) în volumul, Istoria presei române, Antologie de Marian Petcu, Bucureşti: Editura Tritonic, 2002, p. 65-66.
7.[1] În anul 1919 se înfiinţează primul teatru naţional din Transilvania la Cluj.
8.[1] cf. Onu, Eugen, Zum Spielplan des Hermannstädter Theaters in der zweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 13, nr.1, Bucureşti: Editura Academiei, 1970, p. 115-116.
9.[1] Leo Bauer, vienez de origine, a fost actor al trupei St. şi B. Wolf care a avut o activitate permanentă la Sibiu vreme de şase ani. După ce preia funcţia de director al teatrului german din Sibiu va conduce destinele acestuia timp de 28 de ani (1893-1921). Ca urmare a experienţei acumulate ca actor al unor trupe instabile Bauer va aduce teatrul sibian la un nivel deosebit. După închiderea teatrului timişorean în 1899 teatrul lui Bauer va rămâne, mai bine de două decenii, singura instituţie teatrală profesionistă de limbă germană.
10.[1] Wilhelm Hufnagel a fost chirurg sibian dar şi dramaturg. Lui îi aparţine prima încercare de a reda viaţa satului românesc în piesa Die Hexe (Vrăjitoarea) jucată pentru prima oară la Sibiu în 29 decembrie 1855. Tot el este autorul dramei Der Rächer (Răzbunătorul) prezentată în 1856.
11.[1] Traugott Teutsch a fost un important romancier transilvănean a cărui tragedie Sachs von Harteneck (comitele saşilor în jurul anului 1700) a fost jucată la Sibiu în 1876 şi apoi la Braşov în 1879 înregistrând un succes răsunător.
12.[1] Die Räuber/Hoţii în Tribuna, 1890, nr. 227; Wilhelm Tell în Tribuna, 1891, nr. 240, în anul 1901, nr. 35; Maria Stuart în Tribuna, 1891, nr. 286 şi în anul 1898, nr. 40; Kabale und Liebe/Intrigă şi iubire în Tribuna, 1898, nr. 57; Wallenstein în Tribuna, 1898, nr. 260 şi nr. 270; Don Carlos în Tribuna, 1899, nr. 243.
13.[1] Tribuna, 1901, nr. 223.
14.[1] Tribuna, 1902, nr. 24.
15.[1] Tribuna, 1900, nr. 20 şi nr. 21.
16.[1] Tribuna, 1902, nr. 229.
17.[1] Tribuna, 1899, nr. 259.
18.[1] Tribuna, 1898, nr. 6.
19.[1] Tribuna, 1891, nr. 281.
20.[1] Tribuna, 1890, nr. 292.
21.[1] Telegraful Român, 1901, nr. 132 şi 1904, nr. 112.
22.[1] Transilvania, 1942, nr. 11.
23.[1] Transilvania, 1943, nr. 4-5.
24.[1] În traducerea autoarei. În original: „Bald hätte ich vergessen, dass der Sohn des berühmten Wiener Walzerschöpfers Strauß mit seinem erlesenen Orchester hier war und 3 Konzerte bei übervollem Hause gegeben hat. Das Vergnügen war allgemein (…).” apud Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, Heilbronn: Johannis Reeg Verlag, 2003, p. 210.
25.[1] Boitoş, Olimpiu, Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu, Cluj: Editura revistei „Societatea de mâine”, 1927, p. 50.
26.[1] Telegraful Român, 1879, nr. 12.
27.[1] Telegraful Român, 1879, nr. 57.
28.[1] Telegraful Român, 1895, nr. 70.
29.[1] Telegraful Român, 1896, nr. 61.
30.[1] Tribuna, 1887, nr. 107.
31.[1] J. Strauß: Der Waldmeister în Tribuna, 1898, nr. 4; Die Fledermaus în Tribuna, 1898, nr. 19 şi nr. 207 şi în anul 1902, nr. 207 dar şi în anul 1903, nr. 25; Der Zigeunerbaron în Tribuna, 1898, nr. 20 şi 267 şi în anul 1902, nr. 8 şi nr. 195; Der lustige Krieg în Tribuna, 1900, nr. 238 şi nr. 239; Eine Nacht in Venedig în Tribuna, 1902, nr. 25.
32.[1] I. Offenbach: Hochzeit bei Laternenschein în Tribuna, 1890, nr. 227; Blaubart în Tribuna, 1890, nr. 289; Die Prinzessin von Trapezunt în Tribuna, 1901, nr. 22; Orpheus in der Unterwelt în Tribuna, 1902, nr. 17; Hoffmanns Erzählungen în Tribuna, 1902, nr. 227 şi nr. 228.
33.[1] R. Wagner: Der fliegende Holländer în Tribuna, 1891, nr. 274; Tannhäuser în Tribuna, 1902, nr. 74.
