Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Bogdan Ioaniţiu Boşoteanu, Critica de artă din Transilvania reflectată în revista „Luceafărul“ (1902-1914)

Download PDF
Magazine: 7 / 2012
Date: 2012
Bogdan Ioaniţiu BOŞOTEANU
Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane „Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Socio-Humanistic Sciencies
bogdan.bosoteanu@yahoo.com

Abstract

Transylvanian art critique reflected in Luceafărul magazine (1902 – 1914)

At the beginning of XX-th century the Rumanian students from Budapest edited the first number of “Luceafarul” magazine. More then a decade, this magazine represented a tribune of the Rumanian culture from Transylvania. An important preoccupation of the journalists was also the promotion of the plastic arts. The art chronicles were signed by some personalities as Octavian C. Tăslăuanu, O. Goga, Otilia Cosmuţa, Marin Simionescu-Râmniceanu, Adrian Corbul etc. One of the aspects analyzed by critics was the encouragement of the artists through the publication in the magazine’s pages, in some exceptional technical conditions, of articles, illustrations and reproductions of some works belonging to well-known artist or of artists in the beginning of their career: Grigorescu, Luchian, Brâncuşi, Smigelschi, Medrea etc.

In the light of the artistic preoccupations and of the quality of published chronicles, it may be stated that the beginnings of the Rumanian modern critique from Transylvania can be identified with Luceafarul magazine.

Keywords: artistic chronicles, Transylvania, Rumanian modern art, Luceafarul magazine, artistic trends and movements.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Din iniţiativa studenţilor români care activau la Budapesta în cadrul Societăţii culturale „Petru Maior”, la 1 iulie 1902 apare primul număr din „Luceafărul. Revistă literară”. Scopul declarat al publicaţiei era promovarea culturii naţionale şi unitatea politică a românilor din Transilvania. Viaţa revistei a avut un drum sinuos: apare bilunar la Budapesta între 1 iulie 1902 şi 1 octombrie 1906. Redacţia se mută la Sibiu (15 octombrie 1906 – 3 decembrie 1911), devine săptămânal (1 ianuarie – 15 noiembrie 1912); din nou bilunar (16 noiembrie 1912-15 august 1914). După primul război mondial apare lunar la Bucureşti (1 ianuarie 1919 – august/septembrie 1920). Revine la Sibiu (ianuarie-februarie-martie 1934 – septembrie 1939). Din primul Comitet de redacţie (1902) au făcut parte: Octavian Goga, Ioan Lupaş, Ioan Meitani, Dionisie Stoica, Ioan Lăpădat, Vasile E. Moldovan, Sebastian Stanca, George Zărea. Subtitlul „Revistă literară” este eliminat la 2 ianuarie 1903. În 2 iulie 1905 apare cu subtitlul: „Revistă pentru literatură şi artă”. La 1 ianuarie 1911 subtitlul se modifică din nou: „Revistă săptămânală pentru literatură, artă şi politică”. O altă schimbare a subtitlului revistei are loc la 16 noiembrie 1912: „Revistă pentru literatură, artă şi ştiinţă”, vezi Octavian Goga (7 mai 1938 – 7 mai 2008), Bio-bibliografie şi Antologie de Dorin Gogâlea, Seria Personalia Biblioteca Judeţeană ASTRA, Sibiu, 2008, p. 137-138.
  2. [1] Universitatea din capitala Ungariei reprezintă incontestabil în anii dualismului austro-ungar instituţia de învăţământ superior cu cel mai mare număr de studenţi români ardeleni, inclusiv comparată cu Universitatea din Cluj, unde aproximativ în aceeaşi perioadă, au studiat în jur de 2.520 de tineri români, vezi Maria Bérenyi, Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Giula, 2000, p. 88.
  3. [1] Însemnări, în Luceafărul, anul XIV, Nr. 1, 1919, p. 24.
  4. [1] Istoria României. Transilvania, Vol II, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca, 1997, p. 195.
  5. [1]Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri dela ,,Luceafărul”, Bucureşti, Tipografia ,,Bucovina” I.E. Torotiu, 1929, p. 104
  6. [1] Octavian Goga, Esposiţia de pictură a dlui Octavian Smigelschi, în Luceafărul, Budapesta, anul II, nr. 24 din 1903, p. 396.
  7. [1] A. B. (Aurel Bârseanu), Elena Popea, în  Luceafărul, Sibiu, anul VIII,  nr.-le 6-17 din 1909, p. 585.
  8. [1] ,,Cauza numărului acestuia cu totul restrâns de cultivatori ai artelor plastice trebue căutată, după a mea părere, în împrejurările nefavorabile, în care trăim. Arta modernă, cu desvoltarea ei tehnică extraordinară, pretinde, pe lângă talent, studii îndelungate şi exerciţii continue. Acestea însă, nu se pot face fără mijloace materiale suficiente […] În asemenea împrejurări trebue să ne bucurăm, când aflăm despre câte un talent, care se manifestă cu oarecare prospecte de reuşită pe acest teren, încă atât de puţin îngrijit la noi”, în Ibidem.
  9. [1] Iulia Mesea, Restituiri: Elena Popea – Lucrări cu tematică peisagistă (Colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, a Muzeului de artă Braşov şi în deţinere privată), în Brvkenthal. Acta Mvsei, IV.2, Sibiu/Hermannstadt, 2009, p. 456.
  10. [1] Adrian C., Ceva despre artă la noi şi sculptorul Alex. Liuba, în Luceafărul, Budapesta, anul II,  nr. 8 din 15 aprilie 1903, p. 143.
  11. [1] ,,…te cuprinde recunoaşterea, că la noi pînă acum nu s’a făcut nimic pentru artă, fie pictură ori sculptură, n’a sprijinit-o nimenea afară de familia Mocioniştilor. Să sperăm că apropiatul viitor va schimba faţa lucrului şi semne pentru aceasta nu lipsesc. Vedem doar cu ochii cum creşte clasa inteligentă, cum se înmulţesc Românii la oraşe şi cum începe să răsară ici şi colo şi cîte o biserică românească mai monumentală decât cele foarte multe şi modeste de pe la sate, zidite în cele mai multe cazuri cu întreg concursul satului, în adevăratul înţeles al cuvîntului. Pictori Români specialişti în pictura bisericei resăritene vor afla de azi înainte destul teren de muncă şi prin urmare şi de esistenţă sigură”, în Ibidem
  12. [1] ,,Un artist nou; o bucurie nouă. Da, căci cele mai vesele clipe pe care le are o revistă ca a noastră sunt acele, când poate constata ivirea unui nou talent pe pământul Ardealului”, vezi O.C.T., Sculptorul C. Medrea, în Luceafărul, Sibiu, anul XIII, nr. 4 din 1914, p. 100.
  13. [1] Apud Ioana Vlasiu, Biografie Cornel Medrea 1888-1964, studiu disponibil la adresa web: http://www.medrea.go.ro/biografia.htm, p. 1.
  14. [1] Vezi articolul lui O.C.T., în op. cit., p. 100-101.
  15. [1] ,,Publicul să se obişnuiască a da mai multă atenţiune şi mai mare sprijin artiştilor, căci ivirea unui nou talent, ca de pildă al d-lui Medrea, preţueşte în cumpăna vieţii noastre naţionale cel puţin atâta cât o rezoluţiune a comitetului central al partidului naţional”, în Ibidem.
  16. [1] Mişcarea denumită futurism s-a constituit sub acest nume treptat şi ulterior primei expoziţii, pornind de la un manifest al italianului F. Tommasso Marrinetti (pictor şi scriitor) faţă de arta oficială şi de ordinea socială considerată demult depăşită (n.n.).
  17. [1] Adrian Corbul, Viaţa culturală din străinătate: Pictorii futurişti. Casa lui Corneille. Casa poeţilor din Paris. Divorţul lui Edmond Rostand, în Luceafărul, Sibiu, anul XI, nr. 8, 1912, p. 175.
  18. [1] ,,N’am înţeles nimic. Am văzut tablouri înfăţişând cai cu câte douăsprezece picioare şi faţade de case formate dintr’o singură fereastră, care se întinde dela un capăt la celălalt al clădirei. Futuriştii ne explică, cum că monstrul cu douăsprezece picioare aşa cum îl vede ochiul omenesc în fuga mare; tot aşa, trecând în goana trăsurei în faţa unei case, toate ferestrele se confundă în ochii noştri într’o singură fereastră. După aceea am mai văzut o pânză care nu reprezintă decât un haos de culori, verzi, galbene, albastre, portocalii; n-am desluşit nici un desen, nici un plan, nimic, nimic… Am cerut să nu se explice şi mie acel tablou şi mi s’a spus că ar fi mişcarea unei raze de lună în descompunerea ei. Ciudat, foarte ciudat!”, în  Ibidem.
  19. [1] Otilia Cozmuţa, Despre arta japonezilor, în Luceafărul, Sibiu, anul III, nr. 14-16 din 1904, p. 268.
  20. [1] ,,Picturei nu-i precedează desemnul. Nu schiţează mai întîiu liniile principale cum fac artiştii noştri, ci încep a picta de sus şi cînd au ajuns pe partea de jos a hîrtiei termină opera. Asupra părţilor lucrate nu mai revin…. Tot din China au adus şi sculptura. Arta sculpturei nu s’a putut desvolta în direcţie monumentală. Esplicarea o găsim mai ales ăn lipsa materialului corespunzător. Marmoră n’au de loc, pietrile ce le au sînt greu de lucrat, noduroase şi aspre, iar fildeşul e scump”, în Ibidem, p. 269.
  21. [1] D. N. C., I. Mincu, în Luceafărul, Sibiu, anul XII, nr. 1 din 1913, p. 46.
  22. [1] ,,Totdeauna după prăbuşirea maestrului se cercetează rândurile ucenicilor, cu gândul de a descoperi pe cel menit să intre în moştenire […] o surprindere neaşteptată şi tot atât de plăcută au fost la această expoziţie pânzele lui Luchian […] Dl. Kimon Loghi de astă dată a dat puţine lucruri noi”, O. G., Expoziţia Luchian, Loghi, Späthe, în Luceafărul, Sibiu, anul VII, nr. 4 din 1908, p. 78.
  23. [1] Barbu Brezianu, Brâncuşi în Transilvania, în volumul Brâncuşi şi Transilvania, antologie de Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, Editura GRINTA, 2001, p. 7-8.
  24. [1] „În limba scrisă am făcut deja progrese însemnate. Aproape toate publicaţiile dela noi azi se scriu într’o limbă mult superioară celei de acum cinci ani…”, Oct. C. Tăslăuanu, Acasă, în Luceafărul, Sibiu, anul V, nr. 17-18, 15 octombrie 1906, p. 361.
  25. [1] „Literatura şi celelalte arte în viitor vor fi şi mai îngrijite; dacă ne vor permite mijloacele avem de gînd a da reproducerile după pictura clasică făgăduite de mult…”, în Ibidem, p. 362.
  26. [1] Casa Regală. Documente oficiale. Inventar arhivistic, vol II (1901-1930), lucrare elaborată de Natalia Tampa, Ileana Dincă, Ioana Grigorie, Cornelia Brusaru, Ligia Maria Fodor, Mirela Tudor, redactor Ioana Alexandra Negreanu, A.N.R., Bucureşti, 2004, p. 39.
  27. [1] Cronica, în Luceafărul, anul V, nr. 13-16, 1906, p. 355.
  28. [1] Reproducerile enumerate sunt în ordinea expusă în revista Luceafărul, iar denumirile întocmai cu cele originale din revistă. Vezi Luceafărul, Budapesta, anul V, nr.-le 13-16, 1906.
  29. [1] A. T. Maior, Din viaţa Reginei Carmen Sylva, în Luceafărul, Budapesta, anul V, nr. 13-16, 1906, p. 354.
  30. [1] G. Bogdan-Duică, Scrisori din Bucureşti. Un scandal în artă, în Luceafărul, anul V, nr. 19-20, 15 noiembrie 1906, p. 414.
  31. [1]  Ibidem, p. 414-415.
  32. [1] Ibidem.
  33. [1] Ibidem.

Bibliografie

  • Tampa, Natalia; Dincă, Ileana; Grigorie, Ioana; Brusaru, Cornelia; Fodor, Ligia-Maria; Tudor, Mirela. Casa Regală. Documente oficiale. Inventar arhivistic (Royal House. Official Documents. Inventory Archives), vol II (1901-1930), A.N.R., Bucureşti, 2004, 332 p.
  • Bérenyi, Maria. Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea (Romanian culture in Budapest in nineteenth century), Giula: Societatea culturală a românilor din Budapesta, 2000, 319 p.
  • Brezianu, Barbu. Brâncuşi şi Transilvania (Brancusi and Transylvania), antologie de Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, Editura GRINTA, 2001, 160 p.
  • Florea, Vasile. Arta românească modernă şi contemporană (Modern and Contemparary Romanian Art), vol. II, Bucureşti, Editura Meridiane, 1982, 444 p.
  • Istoria României. Transilvania (Romanian history. Transylvania), Vol II, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca, 1997, 1177 p.
  • Matei, Pamfil. Asociaţiunea în lumina documentelor (1861-1950) – noi contribuţii (Astra in the light of documents (1861-1950) – new contributions), Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005, 360 p.
  • Tăslăuanu, O. C.. Amintiri dela ,,Luceafărul”(Memories from ”Luceafărul”), Bucureşti, Tipografia ,,Bucovina” I.E. Torotiu, 1929, 212 p.