Cantemir’s Bestiary: from religious knowledge to rationalism
The present study departs from the almost axiomatic belief that Dimitrie Cantemir is the first Romanian writer with a conscious approach to literature. His literary intentions and his models are obvious, developing a complex poetic system. While examining them, one notices an evolution from Cantemir’s earier writings, still indebted to the Christian tradition, to the later ones, mainly the Hieroglyphical History, where the Christian tradition of the zoomorphical creatures is purposely modified in a modern manner. For the medieval writer, the rigid observation of the symbol was a moral obligation; for Cantemir, the condition of the writer also involved the manipulation and alteration of the traditional symbols. Thus, he acts like the first Romanian rationalist and one of the few in South-Eastern Europe.
Keywords: Romanian literature, XVIIIth century, Dimitrie Cantemir, Hieroglyphical History, bestiary, Christian tradition, modern conscience, rationalism.
1.[1] G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română…
2.[1] Petru Caraman, L’etnographe Cantemir et le folklore du Proce-Orient, în „Dacoromania. Jahrbuch füf ösliche latinität”, nr. 2/ 1974, Verlag Karl Alber, Freiburg/ München, p. 313.
3.[1] Virgil Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, Vol. I, Editura Academiei Române, Editura Uinvers Enciclpedic, Bucureşti, 2003, p. 17.
4.[1] Idem, p. 19-20.
5.[1] Idem, p. 45.
6.[1] Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1964, p. 125.
7.[1] Idem, p. 131.
8.[1] Paul Hazard, Criza conştiinţei europene (1680-1715), traducere de Sanda Şora, Editura Univers, Bucureşti, 1973.
9.[1] Michel Foucault, Cuvintele şi lucrurile. O arheologie a ştiinţelor umane, traducere de Bogdan Ghiu şi Mircea Vasilescu, Editura Univers, Bucureşti, 1996, p. 82.
10.[1] Ibidem.
11.[1] Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn şi interpretare, traducere de Ştefania Mincu, Editura Polirom, Iaşi, 2009, p. 163.
12.[1] Robert Delort, Animalele şi istoria lor, traducere de Mioara Izverna şi Florica Georgescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1993, p. 100.
13.[1] Ibidem.
14.[1] Ibidem.
15.[1] Cartea lui Messer Marco Polo zis şi milionul, cetăţean al Veneţiei, în care se istorisesc minunăţiile lumii, traducere, cuvânt înainte şio note de Emanuel Grosu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 304.
16.[1] Mihai Moraru, Alegoria animalieră şi fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuţia Fiziologului), în „Revista de istorie şi teorie literară”, tomul 21, nr. 3/ 1972; Cătălina Velculescu, Cătălina Velculescu, Cărţi populare şi cultura românească, Editura Minerva, Bucureşti, 1984.
17.[1] Adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăţi de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, ediţie de Cătălina Velculescu ţi V. Guruianu, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2001.
18.[1] Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediţie îngrijită, traducere din latină şi franceza veche, note şi studiu de Anca Crivăţ, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p. 33.
19.[1] Am consultat, în culegerea lui Gabriel Bianciotto, Bestiares de Moyen Age, mai multe texte, precum: le Bestiaire de Pierre de Beauvais, le Bestiare divin de Guillaume le Clerc, le Bestiaire d’Amour de Richiar de Fournival, le Livre du trésor de Brunetto Latini şi Des Propriétés des Choses de Corbechon.
