Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Bogdan Boşoteanu, Critica de artă în revista „Furnica“ în prima decadă de apariţie a revistei (1904-1914)

Download PDF
Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Bogdan Ioaniţiu BOŞOTEANU
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane „Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Socio-Humanistic Sciencies
bogdan.bosoteanu@yahoo.com

Abstract

Art reviews in Furnica magazine in its first decade (1904-1914)

The founding of Furnica magazine in the early 20th century was a “breath of air” to the Romanian press, suffocated by theoretical and political disputes. Art reviews published in this humour journal, made in a specific, satirical and pamphleteering style, were less studied. It was under these labels attached to the magazine that the two editors, G. Ranetti and N. D. Ţăranu, who wrote under many pseudonyms, attempted an original and straightforward approach to art events in the capital of Romania, as they perceived it from a new point of view, that of the uninformed, but true, art lover.

Keywords: humour magazines; satire; art reviews; pamphlet; caricature.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] În 1908 publicaţiile Conservatorul şi Furnica, prin vocile lui Al. Antemireanu, respectiv G. Ranetti, au purtat un dialog în vederea ridicării unui monument închinat acestui mare gazetar şi umorist, vezi pe larg R, Un bust lui Tony Bacalbaşa, în Furnica, nr. 175, 1908, p. 2
  2. [1] Desigur că puternicele şi ridiculizatoarele aluzii la adresa monarhiei au împins oficialităţile să oprească apariţia unei asemenea publicaţii şi să saboteze publicarea primului număr, vezi Petre Oprea, O revistă satirică antidinastică de la începutul secolului al 20-lea: „Ariciul”, în volumul Prospectări în arta românească (secolele XIX-XX), Bucureşti, Editura Litera, 1973, p. 53-55.
  3. [1] „Părăsind vechiul sistem de a face dintr-un ziar umoristic, o gazetă pur politică de opoziţie G. Ranetti şi N. D. Ţăranu, au făcut un ziar săptămânal cu coprins variat, cu foarte puţină materie politică. Încercarea a răuşit fiindcă ziarul a devenit popular şi există şi astăzi”, C. Bacalbaşa, Ziaristică română din zilele noastre, în volumul N. Iorga, Istoria presei româneşti dela primele începuturi până la 1916, Atelierele Societăţii Anonime „Adeverul”, Bucureşti, 1922, p. 185.
  4. [1] Un exemplu îl constituie „pseudonimele glumeţe cu care articolele erau semnate, unele mai simple şi previzibile (Tarascon, Sfredeluş, Sarsailă, Biciuşcă, Nae Saltimbacu), altele create prin jocuri de cuvinte plurilingvistice (dar în care e implicată cu preponderenţă franceza): Jorj Labonvivan, Kiriak Napadarjan, Baronul Maparol d’Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reuşite; multe pornesc de la nume proprii (cei întorşi de la Blaj nu mai sunt blazaţi, ci Blajaţi; în ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.), vezi Rodica Zafiu, Păcatele Limbii: <<Furnica>>, în România literară, nr. 37, 2011, articol disponibil on-line la adresa de web: http://www.romlit.ro/furnica. Pentru facilitarea recunoşterii autorilor prezentăm diferenţiat principalele pseudonime folosite de către fiecare publicist. G. Ranetti: Tarascon, Cyrano, Jorj Delamidil, Coco, Ghiţă Delagambrinus, Kiriac Napardajan, Prinţul Ghytza, Sarsailă; N. D. Ţăranu: Nae, Năiţă Idiotu, Nae Saltimbancu, Nicollo Mascalzzoni, Box; Petre Locusteanu: Sfredeluş, Aghiuţă, în Furnica, nr. 1, 1909, p. 15.
  5. [1] ‹‹Furnica››, „Furnica”, în Furnica, nr. 1, 1904, p. 2.
  6. [1] Pictorul Pătraşcu, în Furnica, nr. 6, 1904, p. 5.
  7. [1] Ibidem, p. 8.
  8. [1] „Florica, fotografie după tabloul cu acest nume al pictorului Ip. Strâmbulescu”, în Furnica, nr. 7, 1904, p. 4.
  9. [1] „Un număr excepţional, în trei culori”, în Furnica, nr. 8, 1904, p. 2. Revista Furnica a promovat expoziţia K. Loghi din 1904, pe parcursul mai multor numere ulterioare celui amintit.
  10. [1] „[…] ceea de dovedeşte că Frumosul poate fi foarte bine reprezentat printr’un urât”, în Furnica, nr. 14, 1904, p. 1.
  11. [1] „[…] Lukian te’ndeamnă la reverie, te înfăşoară într’o atmosferă dulce de poezie delicată şi melancolică. Dar, eşti trezit brusc din această delicioasă stare psihică, aruncîndu’ţi privirea pe panoul vecin, în care verva comică a lui Petrescu a imortalizat jobenul-corabie a d-lui Stăncescu, degetul-baghetă magică al d-lui Sturdza, sau capul în chip de pară al confratelui Ventura. Visai şi acum te strîmbi de rîs.”, Caiafa, Expulzarea caricaturei din Ateneu, Ibidem, p. 8. Alte opinii despre preocupările de critic de artă al lui G. Ranetti (Caiafa) vezi în Petre Oprea, Cronicari şi critici de artă în presa bucureşteană din primul deceniu al secolului XX, Bucureşti, Editura Litera, 1982, p. 60.
  12. [1] „Preşedintele Ateneului, bravul şi onestul părinte de familie d. P. S. Aurelian, s’a indignat de îndrăzneala artistului satiric care s’a atins pînă şi de sacrosanta persoană a primului ministru, şi a dat poruncă să se expulzeze caricatura din gravul templu unde nu este permis de cît d-lui Stăncescu şi conferenţiarilor spanachidişti să provoace hilaritateta spectatorilor şi auditorilor” Caiafa, op. cit., p. 8.
  13. [1] Ghiţă Delafefelei, Moartea anului 1904, în Furnica, nr. 16, 1905, p. 5.
  14. [1] Apud Caiafa, E pur şi mochi!, în Furnica, nr. 40, 1905, p. 2.
  15. [1] Expoziţia <<Tinerimei artistice>>, în Furnica, nr. 27, 1905, p. 5.
  16. [1] Jorj Delamizil, Expoziţia „<<Tinerimei artistice>>”, în Furnica, nr. 132, 1907, p. 10.
  17. [1] „Pentru Expoziţia Tinerimei, ce se va deschide la Atheneu în ziua de 15 Martie, un talentat pictor bucureştean, cunoscut mai mult prin abilitatea cu care ştie să’i tragă la măsea şi d’ăl alb şi d’ăl negru, plus o duzină de ţuici înainte de masă, prezentând un ‹‹peisaj›› cam bizar ca aspect, unul din membrii comisiunei curios îl întreabă: -L’ai făcut după natură ? / -Nu !… după băutură… – răspunde drept artistul, scărpinându-se ruşinat în ceafă.”, Nicollo Mascalzzani, Una-alta, în Furnica, nr. 234, 1909, p. 11. De asemnea, Furnica a „înţepat” „Tinerimea artistică” şi prin desenele afişate, vezi Expoziţie de pictură… De moravuri, desen color de Fr. Şirato şi Expoziţia Tinerimei Artistice, desen alb-negru de A. Murnu, în Furnica, nr. 34, 1913, p. 8.
  18. [1] Contele de Techirghiol, Cearta a doi sculptori…, în Furnica, nr. 44, 1910, p. 8.
  19. [1] Ibidem.
  20. [1] Ştiri artistice, în Furnica, nr. 27, 1905, p. 10.
  21. [1] Jorj Delamizil, op. cit., p. 10.
  22. [1] Ibidem.
  23. [1] Ibidem.
  24. [1] „Pictura naţională – ?!- Neexistenţa acestui sport, nu se poate explica de cît prin lipsa de talent a naţiunei”, Claps, Bucureştii (Studiu nesubvenţionat de Societatea Geografică), în Furnica, nr. 7, 1904, p. 9.
  25. [1] „Pictorul – În societatea noastră trebue mai mult să pozezi de cît să’ţi pozeze, dacă vrei să ai succes”, în Furnica, nr. 30, 1905, p. 9.
  26. [1] Potrivit cronicarilor revistei Furnica lui Grigorescu nu i s-au organizat funeralii comparative cu ale politicienilor vremii, mai mult decât atât se nota că „Grigorescu a murit fără paradă deşartă, cum a şi trăit, dar câtă măreţie va străluci în urma lui în cursul timpurilor viitoare! […] Nemărginită slavă va rămâne după Grigorescu odată şi-odată”, Tarascon, Grigorescu, în Furnica, nr. 151, 1907, p. 2.
  27. [1] Ibidem.
  28. [1] Artiştii în vilegiatură, desen color de Fr. Şirato, în Furnica, nr. 44, 1910, p. 4.
  29. [1] „Concesiunea asta făcută snobimului naţional dovedeşte poate spirit practic din partea d-lui căpitan Cristescu. Dar nu dovedeşte şi sentiment naţionalist. Nici acel sentiment de mândrie al artistului căruia îi e indiferentă (sic!) traficarea comercială a operelor sale.” Tarascon, Sculptorul calului, în Furnica, nr. 234, 1909, p. 11.
  30. [1] Ibidem, p. 10.
  31. [1] Nae Saltimbancu, Amatorii II, în Furnica, nr. 241, 1909, p. 2.
  32. [1] Autorul face referire la o scenă petrecută la expoziţia oficială din 1911, care a avut în prim-plan doi pictori, terminată prin agresiune fizică şi intentare în Justiţie, Nae Saltimbancu, Bate şi ţi se va deschide… Expoziţia Oficială, în Furnica, nr. 35, 1911, p. 2-3.
  33. [1] Salonul oficial, desen color de A. Murnu, în Furnica, nr. 35, 1912, p. 4.
  34. [1] Periodic digitalizat, disponibil on-line la adresa de web: http://www.miniereromagna.it/ilsavio/index.htm
  35. [1] Periodic digitalizat în Biblioteca Universitaria Alessandrina di Roma, disponibil on-line la adresa de web: http://digitale.alessandrina.it/PeriodicoScheda.aspx?id_testata=7
  36. [1] Periodic digitalizat în Internet Culturali, Cataloghi e Colellezioni digitali delle Biblioteche Italiane, disponibil on-line la adresa de web: http://www.internetculturale.it/opencms/opencms/it/collezioni/collezione_0044.html
  37. [1] Periodic digitalizat în Internet Culturali, Cataloghi e Colellezioni digitali delle Biblioteche Italiane, disponibil on-line la adresa de web: http://www.internetculturale.it/opencms/opencms/it/viewItemMag.jsp?id=oai%3Awww.internetculturale.sbn.it%2FTeca%3A20%3ANT0000%3ACFI0351811_43&teca=mag+iccu
  38. [1] Periodic digitalizat în Gallica Bibliothèque nationale de France, disponibil on-line la adresa de web: http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/cb32787229g/date.r=Les+Hommes+du+jour.langEN
  39. [1] Acad. Victor Eftimiu, Camil Ressu, în Studii şi cercetări de istoria artei, anul VII, tom. I, Bucureşti, 1960, p. 45.

Bibliografie