Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Antonio Patraş, E. Lovinescu. Pentru reabilitarea modelului melodramatic în literatura modernă (II)

Download PDF
Magazine: 8 / 2012
Date: 2012
Antonio PATRAŞ
Universitatea „Al. I Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Litere ”Al. I. Cuza” Universtiy of Iassy, Faculty of Letters
antoniopatras@yahoo.ca

Abstract

E. Lovinescu. The retrieval of the melodramatic model in modern literature (I)

Always focused on the dialogue between pleasure and ideology, with an echo in the present reality, melodrama played the part of an open aesthetical form, encouraging the public to acknowledge and self-perceive its identity with a sort of enthusiasm which foregoes the mass culture phenomenon. Contrary to the views expressed by Lovinescu and other theorists which assert the eternity of melodramatic structures (Eric Bentley, among others), Peter Brooks harbours the melodramatic category to the strict boundaries of modern culture – and, particularly, to the purist aesthetics of modernity – by neglecting its socio-cultural side. Aesthetically speaking, the outstanding originality of melodrama does not lie in the psychological insight on fictional characters which are now moulded according to an “existential” way of being. It is the intrigue the element which keeps a tensioned atmosphere of suspense and, more precisely, the explicit scenic disposition which astonishes the public by displaying pompous paraphernalia and theatrical effects and draws the spectator to recognize the eternal pattern of good-evil fight. After its stage settings and awesome effects, melodrama actually comes nearer to the experimental genres. It releases the strong feeling that, bearing the ability to reshape itself on various contexts and conditions, melodrama resembles very much to the model of avant-garde literature. Lovinescu’s point in pinning up the actuality of melodrama is nevertheless meritorious as, engrained by melodramatic techniques, his novels break open the ways to other perspectives on modernism.

Keywords: melodrama, melodramatic, mass-culture, lyricism, suggestion, musicality, psychologism, expressionism

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] E. Lovinescu, Calitatea emoţiei, în Critice, vol. III, ediţia a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, Bucureşti, 1920, p. 164.
  2. [1] Georg Lukács, Teoria romanului, în româneşte de Viorica Nişcov, prefaţă de N. Tertulian, Editura Univers, Bucureşti, 1977, p. 48 ş. u.
  3. [1] Apud Hans Robert Jauss, Experienţă estetică şi hermeneutică literară traducere de Andrei Corbea, Bucureşti, Editura Univers, 1983., p. 202. Pornind de la observaţia că „orice senzaţie reală se poate converti într-o reprezentare” Vâgotski sublinia că „experienţele noastre fantasmatice se desfăşoară pe o bază sensibilă reală”.
  4. [1] Pentru Michael R. Booth (English Melodrama, London, Herbert Jenkins, 1965, p. 20), funcţia melodramatică a femeii presupune o amplificare şi o intensificare a funcţiei eroului masculin („the melodramatic function of the heroine is an enlargement and intensification of that of the hero”).
  5. [1] Vezi şi o foarte provocatoare opinie călinesciană privind legătura dintre melodramă şi viaţă, formulată într-un articol din 1934, intitulat Imaginaţia vieţii (textul a fost retipărit în volumul G. Călinescu, Publicistică, vol. II (1933-1935), Ediţie coordonată de Nicolae Mecu, Text îngrijit, note şi comentarii de Nicolae Mecu, Oana Soare, Pavel Ţugui şi Magdalena Dragu, Prefaţă de Eugen Simion, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2006, p. 710-711: „Scriitorii se străduiesc să găsească subiecte extraordinare pentru a exemplifica drama umană, dar imaginaţia lor nu va atinge niciodată puterea de invenţie a vieţii înseşi. Nicio minte umană nu va fi în stare să născocească o himeră mai bizară decât aceea pe care la un moment dat natura se hotărăşte s-o dea.(…) Proasta opinie pe care o are intelectualul despre imaginaţia Providenţei îşi găseşte cea mai puternică expresie în rezerva pe care criticii literari o fac faţă de întâmplările melodramatice, neverosimile, deşi stilul vieţii este neprevăzutul însuşi. (…) Căci viaţa e inventivă, cum nu este de obicei criticul literar, şi melodrama se arată a fi genul ei de predilecţie”.
  6. [1] Vezi scena despărţirii dintre Bizu şi Diana din finalul romanului Firu’n patru.
  7. [1] E. Lovinescu, Gustul lacrimilor, în Critice, vol. III, ed. cit., p. 164. Tragedia e subsumată melodramei (ibidem, p. 173).
  8. [1] Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, New Haven & London: Yale University Press, 1976., p. 10.
  9. [1] Ibidem.
  10. [1] Peter Brooks, op. cit., p. 112.
  11. [1] Nu altfel vede lucrurile Peter Brooks atunci când afirmă că, deşi romanul (literatura în genere) nu conţine muzică (ca melodrama originară), el „are totuşi nevoie de limbajul desemantizat al muzicii, axat pe evocarea inefabilului prin tonuri şi registre, stil, structurare tematică, modulaţii – toate acestea aducând melodrama în vecinătatea mitului” (op. cit., p. 14).
  12. [1] Lovinescu pare să anticipeze într-un mod de-a dreptul surprinzător, dată fiind şi slăbiciunea comună faţă de cinematograf, speculaţiile entuziaste emise de Susan Sontag despre „erotica artei” (în volumul ce a făcut vâlvă acum jumătate de secol: Against Interpretation).
  13. [1] În sensul dat de Andreas Jolles în cartea cu acelaşi titlu, Formes simples, trad. par Antoine Marie Buguet, Paris, Seuil, 1972. Prin „formă simplă” autorul înţelege o unitate narativă minimală şi imuabilă, de tipul „legendei”, care presupune convertirea realităţii şi a istoriei în mit – de aici şi persistenţa în timp a acestor „forme”, asimilate în fel şi chip de metabolismul unor structuri mai mult sau mai puţin complexe.

Bibliografie

I.

  • Lovinescu, Opere (Works), edited by Maria Simionescu and Alexandru George, Bucharest: “Minerva” Publishing House, 1982-1992
  • * * , Scrieri (Writings), edited by Eugen Simion, Bucharest: “Minerva” Publishing House, 1969-1982

II.

  • Ien Ang, Watching Dallas. Soap Opera and the Melodramatic Imagination, London and New York: Routledge, 1996
  • Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, New Haven & London: Yale University Press, 1976
  • Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic (Vintage Modernism in the Romanian Inter-bellum Novel), Bucharest: “ART” Publishing House, 2009
  • Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, edited by Louise McReynolds and Joan Neuberger; London & Durham: Duke University Press, 2002
  • André Jolles, Formes simples (Simple Figures), translated by Antoine Marie Buguet, Paris: Seuil, 1972
  • Georg Lukács, Teoria romanului (The Theory of the Novel), translated by Viorica Nişcov, Bucharest: “Univers” Publishing House, 1977
  • The Cultural Emergence of a Genre, Edited by Michael Hayes and Anastasia Nikolopoulou, London: McMillan Press, 1996
  • Angelo Mitchievici, Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene (Decadence and Decadentism in Romanian and European Modernity), Bucharest: “Curtea Veche” Publishing House, 2011
  • Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului (The Taming of Romanticism), translated by Alina Florea şi Sanda Aronescu, Bucharest: “Minerva” Publishing House, 1998
  • Mario Praz, La crisi dell’eroe nel romanzo vittoriano (The Crisis of the Hero in the Victorian Novel), Firenze: N. C. Sansoni, Editore, 1952
  • Frank Rahill, The World of Melodrama, University Park: The Pennsylvania State University Press, 1967
  • Marthe Robert, Romanul începuturilor şi începuturile romanului (The Origins of the Novel), translated by Paula Voicu-Dohotaru, Bucharest: “Univers” Publishing House, 1983.