The Philosophy and Seduction of Syracuse
I want to prove in this text that Plato is in an unique situation: he describes homosexual feelings in order to protect himself against. The sexual pleasure as such practiced outside the feeling of love is constantly depreciated. And Plato goes until refusing to sexual pleasure the name of afrodisia. The reason? This word derives from a divine day of name, so that it cannot designate something as despicable as sex. Then, it must be said that Plato does not mistake pleasure with sex. No matter how things are, it remains certain the fact that Platonic experience is an erotic-metaphysical one. It is, in the end, about a philosophy of love at least in the mature dialogues and the philosophy of love would reveal the transformation of love into philosophy. The fact that the experience of reference is homosexual, without any doubt, is true! But the fact that Plato goes till negativity, i.e. till surpassing this type of experience, it does not matter anymore? What des it mean to surpass this type of experience? Simple: it means to recognize it, not to live it. Simply to recognize it in its past source and in its future and creative fecundity of fantasy. Hence “Plato’s modernity”, a modernity that consists in establishing unsuspected boundaries (and, maybe, reckless) between eroticism and metaphysics.
Keywords: Socrates, Plato, philosophy, education, seduction, homosexuality.
1. G.M.A. Grube, Plato’s Thought, Londra, 1935, apud Andrei Cornea, Filozofie şi cenzură, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, pp. 76-77. Andrei Cornea se plasează decisiv pe linia lui Grube când spune că iubirea pentru Socrate “trebuie înţeleasă la adevărata ei valoare, ca un sentiment copleşitor şi total – evident de natură homosexuală – şi nu în termenii edulcoraţi şi anemici ai «prieteniei spirituale» sau ai «amorului platonic» pe care o tradiţie pudibondă de interpretare a încercat să-i acrediteze atâta timp” (Andrei Cornea, op. cit., p. 76).
2. Yvon Brès, Psihologia lui Platon, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 251.
3. Andrei Cornea, op. cit., p. 81.
4. Diogene Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Editura Polirom, Iaşi, 1997, VI, II, 59.
5. Ibidem, IV, III, 17; IV, IV, 21. De altfel, Academia se moştenea pe linie homoerotică.
6. Henri-Irénée Marrou, Istoria educaţiei în antichitate, vol. I, Editura Meridiane, Bucureşti, 1997, p. 69.
7. Andrei Cornea, op. cit., p. 81.
8. Ibidem, p. 83.
9. Platon, Banchetul, 203c-e, loc în care Diotima prezintă mitul naşterii lui Eros. În Lysis, 204b, aflăm în realitate o anticipare a discuţiei despre Eros din Banchetul. Trimit pe larg la “Interpretarea” făcută de Constantin Noica la Lysis, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, pp. 19-129.
10. Diogene Laertios, op. cit., II, V, 19.
11. Ibidem, II, V, 23.
12. Ibidem, III, 4; 29-32. Interesant cum se leagă lucrurile (sau mai degrabă nu se leagă!) între Xenofon şi Platon. Amândoi îl amintesc pe Socrate; se feresc însă, mai tot timpul, să se amintească unul pe celălalt. Xenofon o face, totuşi, în Memorabilia, III, 6, 1. Şi, fatalitate, acelaşi Aristippos spune că era îndrăgostit de Cleinias, fratele lui Alcibiade (Ibidem, II, VI, 48; III, 34).
13. Foarte bună, din acest punct de vedere, cartea lui Pierre Brulé, Les Femmes Grecques À L’Époque Classique, Hachette Littératures, Paris, 2001. Trimit mai ales la capitolele 3-6, în special pp. 136-140, 179-188, 191-195, 200-206, 227-247. Paginile cu pricina demonstrează că pasiunea este oratorul adevărului pe care şi-a propus să-l impună, caz în care pasiunea, departe de a vindeca, se mulţumeşte cu simpla disecţie!
14. Peter Sloterdijk, Critica raţiunii cinice, vol. II, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p. 52.
15. Ibidem.
16. Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, Editura Polirom,Iaşi, 2005, pp. 217-236.
17. Léon Robin, Platon, Editura Teora, Bucureşti, 1996. Îi mai spune şi „discipolul preferat”, p. 23.
18. Ibidem, p. 23.
19. Frederick Copleston, Istoria Filosofiei. Grecia şi Roma, vol. I, Editura ALL, Bucureşti, 2008, p. 123.
20. Mark Lilla, op. cit., pp. 217, 218, 219, 221, 229, 230, 231, 234. Am tratat pe larg problema aceasta în lucrarea mea, Fenomenologia Celuilalt (cazul Platon – Banchetul), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011.
Brès, Yvon, Psihologia lui Platon, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000
Brulé, Pierre, Les Femmes Grecques À L’Époque Classique, Hachette Littératures, Paris, 2001
Copleston, Frederick, Istoria Filosofiei. Grecia şi Roma, vol. I, Editura ALL, Bucureşti, 2008
Cornea, Andrei, Filozofie şi cenzură, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995
Laertios, Diogene, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Editura Polirom, Iaşi, 1997
Lilla, Mark, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, Editura Polirom,Iaşi, 2005
Marrou, Henri-Irénée, Istoria educaţiei în antichitate, vol. I, Editura Meridiane, Bucureşti, 1997
Platon, Opere, vol. I-VII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974-1993
Robin, Léon, Platon, Editura Teora, Bucureşti, 1996
10. Sloterdijk, Peter, Critica raţiunii cinice, vol. II, Editura Polirom, Iaşi, 2003
