The Concept of “Generation” in the International Literary Criticism and Historiography of the 20th Century
The 20th century marks the most prolific period concerning the theories which discuss the concept of generation and its implications in the taxonomies regarding the radiography of the past and of the present. The social generation is an important concept which involves, during the analysis of the cultural field evolution, some indispensable criteria, like the biological and the ideological aspect. This study is a brief overview of the generation concept, based on the studies and the ideas of François Mentré, José Ortega y Gasset, Auguste Comte, Karl Mannheim, Albert Thibaudet, and Julius Petersen.
Keywords: contemporary literature, literary sociology, generation, social generation, literary generation.
1. A se vedea și versiunea în limba română a volumului Auguste Comte, Discurs asupra spiritului pozitiv. Traducere, preambul și note de Leonard Gavriliu, Editura Științifică, București, 1999.
2. A se consulta, în acest sens, Edmund Husserl, Cercetări logice I. Traducere de Bogdan Olaru, Editura Humanitas, București, 2007.
3. A se vedea François Mentré, Les générations sociales, Paris, Bossard, 1920.
4. A se vedea versiunea în engleză a volumului José Ortega y Gasset, Obras Completas. Vols. 1–11. Madrid: Revista de Occidente, 1963–69. http://plato.stanford.edu/entries/ gasset/#ConGenTemHisReaCriHis
5. A se vedea versiunea în engleză a cărții Karl Mannheim, Das Problem der Generationen (1928), mai precis, a capitolului The Problem of Generations: http://www.history.ucsb.edu/faculty/marcuse/ classes/201/articles/27MannheimGenerations.pdf
6. Ibid., p. 276.
7. Termen aparținând lui Aristotel preluat din De anima – Despre suflet (termen care se regăsește și în sistemul filozofic al lui Leibniz) care se poate traduce prin realizarea unui potențial, forță care capacitează un organism în scopul desăvârșirii sale. Din gr. entelekheia (en – în, telos – scop, sfârșit, desăvârșire, ekhein – a fi într-o anumită stare).
8. Albert Thibaudet, capitolul Ideea de generație din volumul Fiziologia criticii. Traducere de Savin Bratu, Editura Pentru Literatură Universală, București, 1966, p. 190.
9. Să nu uităm că spațiul cultural francez se familiarizase deja cu teoria determinismului istoric propusă de Hippolyte Taine, conform căreia evenimentul istoric determină nu numai conformația interioară a individului și modul său de interacțiune, ci și mecanismul de creație a actului artistic. 10. Julius Petersen, Generațiile literare. Traducere de Sanda Ignat, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 136.
Comte, Auguste, A General View of Positivism – Discurs asupra spiritului pozitiv. Traducere, preambul și note de Leonard Gavriliu, Editura Științifică, București, 1999.
Husserl, Edmund, Logical Inversitations – Cercetări logice I. Traducere de Bogdan Olaru, Editura Humanitas, București, 2007.
Mentré, François, The Social Generations – Les générations sociales, Paris, Bossard, 1920.
Petersen, Julius, The Literary Generations – Generațiile literare. Traducere de Sanda Ignat, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013.
Thibaudet, Albert, Physiology of criticism – Fiziologia criticii. Traducere de Savin Bratu, Editura Pentru Literatură Universală, București, 1966;
Webography:
Ortega y Gasset, José, Obras Completas. Vols. 1–11. Madrid: Revista de Occidente, 1963–69: http://plato.stanford.edu/entries/gasset /#ConGenTemHisReaCriHis Mannheim, Karl, Das Problem der Generationen (1928), versiune în limba engleză, capitolul The Problem of Generations: http://www.history.ucsb.edu/faculty/marcuse/ classes/201/articles/27MannheimGenerations.pdf
