Post-communism as a Space of Remembrance: Conceptual Remarks
In Romania and other East-European countries, post-communism is either seen as a period of voluntary oblivion, or, on the contrary, as a time of directional recollection, imposed by the canon of critically remembering „bad” communism as opposed to a nostalgia-filled „good” one. Trying to move past this false distinction, the first part of this paper briefly analyses the various types of recollecting life and socialization in communism, such as biographical, generational, historical or artistically reshaped memories. The second part discusses Jan and Aleida Assmann’s model of collective memory and seeks to investigate the critical function of literature with regard to cultural memory, pleading for a political and aesthetical approach to contemporary Romanian fiction.
Keywords: idiosyncratic memories, canonical vs. subversive memory, post-communism, Romania
1. Traducerea în limba română, realizată de Octavian Nicolae, a apărut în 2013 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, cu titlul Memoria culturală. Scriere, amintire și identitate politică în marile culturi antice.
2. Una dintre primele contribuții ale lui Maurice Halbwachs în domeniul memoriei colective, Les cadres sociaux de la mémoire, apare în 1925. Varianta în limba română a ediției critice după La mémoire collective (1997) a apărut în 2007 în traducerea lui Irinel Antoniu (Iaşi, Institutul European).
3. Asocierea comunismului cu o lume dispărută nu este întâmplătoare, sintagma fiind consacrată în spațiul românesc ca titlu al volumului colectiv O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.R. Patapievici (Iaşi, Polirom, 2004), semnat de Ion Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir.
4. În cadrul proiectului au fost publicate, până acum, două volume colective: Maria Todorova (ed.), Remembering Communism. Genres of representation (2010, New York, SSRC) şi Maria Todorova, Augusta Dimou and Stefan Troebst (eds.). Remembering Communism. Private and Public Recollections of Lived Experience in Southeast Europe, 2014, Budapest, CEU Press.
5. O interesantă analiză a memoriei generaționale din postcomunismul românesc este propusă în studiul Cristinei Petrescu, „Websites of Memory: In Search of the Forgotten Past”, în Maria Todorova, Augusta Dimou and Stefan Troebst (eds.), op.cit., pp. 595-613.
6. Ruxandra Cesereanu invocă amnezia generalizată a societății româneşti ca pe un „reflex post-totalitar” (Alain Besançon), referindu-se în special la uitarea activă şi/ ignorarea experiențelor colective ale detenției din perioada comunistă.
7. Vezi Ovidiu Țichindeleanu, „Pornind de la Jan Assmann: democratizarea memoriei culturale şi revizuirea teoriei modernității”, postfață la Jan Assmann, Monoteismul și limbajul violenței, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Bucureşti, Tact, 2012.
8. Pierre Nora (dir.), Le lieux de mémoire, tome I, Paris, Gallimard, 1984.
9. Adevărata forță a amintirii culturale poate fi observată în situațiile de rezistență intelectuală întâlnite în închisorile din perioada regimului comunist, precum scrisul versurilor, învățarea unei limbi străine sau memorarea şi recitarea unor ample fragmente din opere clasice. Nu întâmplător toate aceste forme de rezistență sunt, de cele mai multe ori, crunt pedepsite: ele echivalează cu o evadare, fie aceasta şi iluzorie, compensativă, din spațiul carceral.
10. Este vorba despre locuri semiotizate, a căror funcție mnemonică o surclasează pe cea utilitară.
11. Birgit Neumann, The literary representation of Memory, în Astrid Erll, Ansgar Nünning (eds.) (2008) op.cit., pp. 333-343.
