The Nineties. The Utopy of the New Literature.
On the one hand, the period after 1989 is characterized in Romanian literature by the apparition of the so-called ,,drawer texts”. As most intimate types of writing, memoirs and diaries are easiest to relocate within the public consciousness in this regard. Nevertheless, they are also the subject of censorship because of the strong ideological implications. On the other hand, in a Romanian society which seeks in this period for its truths and sets up its writers for public sentence givers, prose writers remain a credible social category in the public consciousness. Thus, the new literature is based on the desire to put into fiction a world ,,such as it is” – therefore, between the recovery of the memoirs from communism and the writing of the prose of a decaying Romania, the literature of the first five post-communist years did not have time for poetry. Starting from these premises, this paper aims at investigating more than fragmentary contexts of post-communist literature, as previous researches have simply done, creating thus a fragmentary picture of the period. In the same time, the paper tries to develop a taxonomy of the literary phenomena of the period.
Keywords: Romanian literature, post-communist period, memoirs, diaries, „drawer literature”, social function of the writer
1. Ion Simuţ, Simptomele actualităţii literare, Oradea, Biblioteca Revistei Familia, 2007, p. 175.
2. În acest sens, pot fi oferite ca exemplu următoarele jurnale: Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991 sau Arşavir Acterian, Jurnalul unui pseudo-filosof, Bucureşti,Cartea Românească, 1992, în care apar personaje notorii pentru Generaţia ’27 precum Mircea Eliade, Eugen Ionesco sau Mihail Sebastian.
3. O astfel de apariţie care a stârnit dezbateri a fost jurnalul lui I. Negoiţescu, Straja Dragonilor, Cluj-Napoca, Editura Apostrof, 1994, volum care a şocat în primul rând prin dezvăluirea orientării sexuale a criticului, dar şi prin ,,adevărurile” lumii culturale clujene a interbelicului.
4. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991.
5. Ion Simuţ, Simptomele actualităţii literare, Oradea, Biblioteca Revistei Familia, 2007.
6. Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, 1949, 1952-1954, Bucureşti, Editura Albatros, 1991.
7. Monica Lovinescu a publicat în spaţiul românesc mai multe jurnale dintre care le amintim pe primele, din trilogia Unde Scurte (Unde scurte, Humanitas, 1990; Seismografe. Unde scurte II, Bucureşti, Humanitas, 1993; Posteritatea contemporană. Unde scurte III, Bucureşti, Humanitas, 1994; Est-etice. Unde scurte IV, Bucureşti, Humanitas, 1994; Pragul. Unde scurte V, Bucureşti, Humanitas, 1995; Insula Şerpilor. Unde scurte VI, Bucureşti, Humanitas, 1996).
8. Mircea Zaciu, Jurnal (1979-1982), I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993.
9. Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceauşism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Iaşi, Editura Polirom, 2004, p. 245.
10. Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceauşism. II.Proza. Prezentul ca dez-umanizare, Iaşi, Editura Polirom, 2006, p. 17.
11. Radu Aldulescu, Sonată pentru acordeon, Bucureşti, Editura Albatros, 1993.
12. Ioan Groşan, Octav Mardale, Nutzi, Spaima constituţii. Jurnal de Bordel, Bucureşti, Editura Seara, 1995.
13. Daniel Bănulescu, Te pup în fund conducător iubit, Bucureşti, Editura Nemira, 1994.
14. Expresia îi aparţine lui Ion Simuţ care afirmă în Simptomele actualităţii literare (Biblioteca Revistei Familia, 2007): ,,Poezia devine, după 1990, religia unei secte din ce în ce mai restrânse”.
15. Ion Simuţ, Simptomele actualităţii literare, Oradea, Biblioteca Revistei Familia, 2007, p. 180.
16. ibidem, p. 172.
17. Ion Simuţ, op cit., p. 179.
