Hypostases of Women in the Engravings of the Calendar of Buda from 1817
In 1817, Zaharia Carcalechi printed at the University Typography his first Calendar, entitled Genealogy of Emperors and Kings from all over Europe. Calendar (in the same year he published the same book in Greek). Besides the two puncheon prints, on the outside of the covers having mythological scenes, there are other six illustrations inside the book, one of them being signed by Andreas Geiger. The presence of women in the eight illustrations and the fact that the next Calendar edited by Zaharia Carcalechi, in 1818, comprised many pieces of advice for them, being „an encyclopedia of household advice, a vademecum, necessary for the Romanian housewives in the first half of the 19th century”, show the care for woman which started to amplify in the Romanian bourgeois society.
Keywords: University Typography of Buda, old Romanian book, engraving, woman
1.[1] Zaharia Carcalechi (1784-1856) a ajuns, aproximativ din anul 1812, „ferlegher” (editor) al tipografiei menţionate. Despre activitatea sa vezi de exemplu: Stănuţa Creţu, în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, Editura Academiei, 1979, p. 170-171; Constantin A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalehi cu Iaşii (1817-1834), în Studia bibliologica (culegere de studii, comunicări şi referate), vol. III, 1969, p. 303-330; Idem, Comerţul cu cărţi dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească între 1730 şi 1830, ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de I. Caproşu, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2005; Anca Elisabeta Tatay, Consideraţii referitoare la tipografia de la Buda şi cultura din Ţara Românească şi Moldova, în vol. Cercetarea şi perspectivele digitizării, editori: Ana Maria Roman-Negoi, Eva Mârza, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2009, p. 297-311 (text apărut şi în limba engleză: Considerations concerning the Typography of Buda and the Culture from Wallachia and Moldavia, în Transylvanian Review, vol. XIX, Supliment No. 5:4, 2010, Recent Studies on the Past and the Present, IV, Tradition and Invention, editori: Marius Eppel, Loránd Mádly, Tudor Sălăgean, Attila Varga, p. 141-156).
2.[1] Varianta grecească consultată la Biblioteca Academiei din Bucureşti conţine doar 2 ilustraţii, fără texte explicative.
3.[1] Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, vol. I, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, 1942, p. 228.
4.[1] Ibidem.
5.[1] Despre Athena vezi mai ales: Mitologia. O istorie vizuală, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2009, p. 138-139; Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Bucureşti, Editura Albatros, 1983, p.78-79; Anca Balaci, Mic dicţionar mitologic greco-roman, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966, p. 72-73.
6.[1] Victor Kernbach, op. cit., p. 40.
7.[1] De notat că şi Fortuna are ca atribut cornul abundenţei (vezi Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, Bucureşti, Editura Artemis, 1993, vol. 1, p. 369) şi este uneori redată călcând pe glob (James Hall, Illustrated Dictionary of Symbols în Eastern and Western Art, Boulder, Westview Press, 1996, p. 101), dar, întrucât personajul masculin este greu de identificat, înclinăm spre cuplul amintit mai sus, care şi are, de altfel, o legătură mai strânsă cu tema cărţii.
8.[1] Despre cornul abundenţei vezi îndeosebi: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, op. cit., p. 369-370; Antony S. Mercatante & James R. Dow, The Facts on File Encyclopedia of World Mythology and Legend, Third Edition, New York, Infobase Publishing, 2009, p. 775; James Hall, op. cit., p. 144.
9.[1] În bibliografia de specialitate există păreri care susţin că ea va sta o jumătate de an cu soţul ei şi jumătate de an cu mama sa, sau 4 cu soţul şi restul sus pe pământ.
10.[1] Mitologia. O istorie vizuală, p. 154.
11.[1] Despre Persephone vezi îndeosebi: Antony S. Mercatante & James R. Dow, op. cit., p. 775-777; David Sacks, Encyclopedia of the Ancient Greek World, Revised Edition, New York, Facts on File Inc, 2005, p. 254-255; Mike Dixon-Kennedy, Encyclopedia of Greco-Roman Mythology, Santa Barbara, ABC-CLIO Inc., 1998, p. 330.
12.[1] Despre Hades vezi îndeosebi: Antony S. Mercatante & James R. Dow, op. cit., p. 440; David Sacks, op. cit., p. 143; Mike Dixon-Kennedy, op. cit., p. 143-144.
13.[1] David Sacks, op. cit., p. 143.
14.[1] Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanităţii, Bucureşti, Enciclopedia Rao, 2004, fig. p. 306.
15.[1] James Hall, op. cit., p. 101.
16.[1] Genealogia împăraţilor şi crailor din toată Europa. Calendariu, Buda, 1817, p. 69-74.
17.[1] Ibidem, p. 75-77.
18.[1] Ibidem, p. 78-90.
19.[1] Ibidem, p. 91-101.
20.[1] Vezi efigia împăratului Iosif al II-lea de pildă la: Serafim Duicu, Pe urmele lui Gheorghe Şincai, Bucureşti, Editura Sport Turism, 1983; Ileana Bozac, Teodor Pavel, Călătoria Împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2007. Vezi pe http://de.wikipedia.org/wiki/Joseph_II._(HRR) (30 august 2011) şi portretul său gravat unde apare sub pseudonimul amintit.
21.[1] Genealogia împăraţilor şi crailor din toată Europa. Calendariu, p. 144-169.
22.[1] Mircea Tomescu, Calendarele româneşti (1733-1830). Studiu şi bibliografie, Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1957, p. 72.
