Illustrations from the Books of Economy Printed in Buda (1810-1823)
The Romanian economic thought came out at the end of the 18th century when there occurred a passage from the agricultural experience of the tiller to the agronomical literature. Joseph II and then his descendants initiated the programme of economic, sanitary, technical and industrial education of the rural population. The present study is intended to analyze the technical plates of big size found in four economic writings, published in Buda: Plate with Tools (signed Binder sc.) in Ludovic Mitterpacher’s book, „Învăţătura despre bumbac” [“Teaching of cotton”], Buda, 1810; Plate I and II (signed Wokál sc.) in „Învăţătură de a face sirup şi zahăr” [“Teaching of how to make syrup and sugar”], by Ioan Neuhold, Buda, 1812; “Table” (signed Lehnhardt sc. Pest) in „Cultura albinelor” [“Culture of Bees”] by Ioan Tomici, Buda, 1923, and the Plate in „Învăţătură pentru lucrătorii de tabacă” [“Teaching for the tabacco workers”], Buda 1823.
Keywords: University Typography of Buda, old Romanian book, copper engraving, economic books, technical plate
1. Nicolae Edroiu, Începuturile literaturii economice româneşti, 1780–1810 (studiu şi anexe), Cluj-Napoca, 1978, p. III; Ion Lungu, Şcoala Ardeleană. Mişcare ideologică şi naţională iluministă, Bucureşti, Editura Minerva, 1978, p. 285.
2. Nicolae Edroiu, op. cit., p. X; Cornelia Bodea, Preocupări economice şi culturale în literatura Transilvaniei dintre anii 1786 – 1830, în Studii, 1956, IX, nr. 1, p. 93.
3. În perioada 2007-2011 am desfăşurat la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca doctoratul cu tema: Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: gravura de
carte de la Buda, coordonator: cercet. Şt. I Dr. Ioan Chindriş.
4. Lista a fost întocmită în urma consultării următoarelor lucrări: Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, Tom II – IV, Bucureşti, Atelierele Socec & Co., Soc. Anonimă, 1910 – 1944; Dan Râpă-Buicliu, Bibliografia românească veche. Additamenta, I (1536 – 1830), Galaţi, Editura Alma, 2000.
5. Cornelia Bodea, op. cit., p. 90.
6. Ibidem, p 87-106.
7. Nicolae Edroiu, op. cit.
8. Ioan Lumperdean, Literatura economică românească din Transilvania la începutul epocii moderne, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1999. Amplul şi documentatul volum este compartimentat în două mari secţiuni: Cărţile româneşti de învăţătură economică, respectiv Publicistica economică românească. Consemnăm din concluziile primei părţi: „Între 1785 şi 1830, în centrele tipografice din Transilvania şi Imperiul Habsbrugic – Blaj, Braşov, Sibiu, Buda, Viena, Cernăuţi, Lvov – s-au imprimat
pentru români… aproape 600 de tipărituri. Dintre acestea, doar 15 sunt cu tematică economică”, dintre care 14 au apărut în Crăiasca Tipografie a Universităţii din Buda (p. 139-140). „Deşi au fost redactate şi tipărite cu scopul de a face educaţie economică şi practică în rândurile ţăranilor, doar o singură lucrare (Învăţătură de a face sirup şi zahăr…, Buda 1812) are la sfârşitul celor 24 de pagini două gravuri, reprezentând unelte pentru fabricarea zahărului, având şi o explicaţie intitulată: «Arătarea teascului»” (p. 140). Cercetările efectuate recent asupra acestui centru tipografic (vezi mai sus nota 3) ne-au condus spre un număr de 16 tipărituri de Buda cu conţinut economic. Pe lângă cele 14 cărţi amintite, cercetătorul clujean dezbate şi ordonanţele şi circularele (p. 104-106), printre care se află şi cea referitoare la Vindecarea gălbezii la oi, Buda, 1811. Aşadar, singura tipăritură de Buda pe care noi am găsit-o în plus este
Ştefan Stratimirovici, Învăţătură de bubatul de vacă, 1804, depistată la Dan Râpă Buicliu, op. cit., p. 121, cartea aflându-se la Biblioteca Academiei din Bucureşti, cota
CRV 669A. De fapt pe aceeaşi temă, în biblioteca respectivă, există şi tipăritura lui Michael Neustädter, Cuvânt pe scurt despre ultuirea vărsatului de vacă spre întărirea
inimii, pentru toţi părinţii din Ardeal, Sibiu, 1804, 62 pag. (vezi http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/82RTLBLVC3443QSBDJE7RCY4DN3VINFI62KR153DV9JJ5Q8DKN-03421, consultat în 13 februarie 2013).
9. Olga Şerbănescu (recuperarea şi completarea textului: Carmina Maior), Manuale de agricultura din secolul al XIX-lea: Ioan Tomici, Cultura albinelor şi Cultura Bombiţelor,
Buda, 1823, în Transilvania, 2012, p. 113-116. 10. În Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom IV, p. 288, se precizează: „o tabelă în aramă”.
11. În Ibidem, Tom III, p. 61, se precizează: „2 gravuri” „gravate de Wokál”. Ilustraţiile sunt pomenite şi în Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, vol. I,
Bucureşti, Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, 1942, p. 220; Ioan Lumperdean, op. cit., p. 140; Dan Râpă-Buicliu, op. cit., p. 374.
12. În Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom III, p. 429, se precizează: „o tabelă”.
13. În Ibidem, Tom. III, p. 413, se precizează: ”o tabelă”.
14. Constantin Câşlaru, Macedonenii – printre primii cultivatori ai bumbacului în Ţara Românească, în Macedoneanul, Anul 7, Numărul 67, 25 februarie 2007, p. 7-9.
15. Andrei Veress, Bibliografia româno-maghiară, vol. II, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1931, p. 177; Cornelia Bodea, op. cit., p. 92.
16. Dan Râpă-Buicliu, op. cit., p. 370; Niculai Alexandru Ursu, Cărţi de popularizare a ştiinţei traduse de Petru Maior, în Limba română, X, 1961, nr. 2, p. 142; Veress Endre, A budai Egyetemi Nyomda román kiadványainak dokumentumai 1780–1848, editor: Domokos Sámuel, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1982, p. 205–206.
17. Ulrich Thieme, Felix Becker, Allgemeines Lexikon der Bildenden Künstler von der Antike bis zur Gegenwart, vol. IV, Leipzig, Verlag von E. A. Seemann, 1910, p. 37; Gh.
Oprescu, op. cit., p. 222; Rózsa György, Grafikatörténeti tanulmányok: fejezetek a magyar vonatkozású grafikai ábrázolások múltjából, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1998,
p. 61-62; Magyar Művelődéstörténeti Lexikon, I, Budapest, Balassi Kiadó, 2003, p. 379; http://hu.wikipedia.org/wiki/ (8 august 2011).
18. Vezi pentru detalii şi bibliografie: Nicolae Edroiu, op. cit., p. III–XXVI.
19. Dan Râpă-Buicliu, op. cit., p. 375; Niculai Alexandru Ursu, op. cit., p. 136.
20. Kelényi B. Ottó, Adatok Bikfalvi Falka Sámuel betűöntő és rézmetsző működéséhez, în Magyar könyvszemle, 1926, XXXIII, kot. 3–4, p. 369–372.
21. Ioan Neuhold, Învăţătură de a face sirup şi zahăr, Buda, 1812, p. 23-24.
22. Gh. Oprescu, op. cit., p. 220.
23. Kinga Frojimovics, Géza Komoróczy, Viktória Pusztai, Andrea Strbik, Jewish Budapest: Monuments, Rites, History, Budapest, CEU Press, 1999, p. 509; Ilona Mona,
Hungarian Music Publication 1774 – 1867, în Studia Musicologica Academiae Scientiarum Hungaricae, T. 16, Facs. ¼ (1974), p. 270; Ulrich Thieme, Felix Becker, op. cit., vol. XXII, 1928, p. 586; http://www.katolikus.hu/hungariae/katal4-eng.html (3 august 2011).
24. Constantin Negruzzi, Opere alese, vol. I, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956, p. 27.
25. Constantin A. Stoide, Comerţul cu cărţi dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească între 1730 şi 1830, Iaşi, Casa editorială Demiurg, 2005, p. 305-307; Idem, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iaşii (1817-1834), în Studia bibliologica, vol. III, 1969, p. 303-330.
