A dissertation on Josephine reformism in Transylvania published in Jena in the second half of the nineteenth century
The complexity of the reform policy of the Emperor Joseph II (b. 1741 – d. 1790) have stimulated numerous historiographical researches that attempted to capture the general features of the period. The reign of Joseph II meant, beyond the theoretical point of the political norm, a considerable effort, quantitatively and qualitatively speaking, in order to accomplish the implementation of tools to support this process. For these reasons, the work entitled “Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen” by Wilhelm Bruckner, a lawyer from Sibiu, can be a natural addition that comes to complete the perception regarding the directions, dimensions and long-term consequences of political reform act claimed by Joseph II in the second half of the nineteenth century in Transylvanian space. “Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen” represents the doctoral dissertation of the lawyer Wilhelm Bruckner, supported and published at the University of Jena in 1867. The work, published in the W. Ratz printing house is known in the historiography of Germany
and Romania.
Keywords: Joseph II, historical source, dissertation, book circulation, Romanian books, Transylvania, dr. Wilhelm Bruckner
1. Piotr Wandycz, Preţul libertăţii, Traducere, cuvînt înainte şi note de Micaela Ghiţescu, Bucureşti, Editura All, 1992, p. 105.
2. Titlul complet al lucrării este: Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen, verfaast und der philosophischen Facultät an Jena zur Erlangung der Doctorwürde
vorgelegt von Wilhelm Bruckner, siebenbürgichem Landesadvokaten zu Hermannstadt, Jena 1867, Druck von W. Ratz, 40 p.
3. La Tipografia lui W.Ratz s-au publicat mai multe dizertaţii de doctorat susţinute la Universitatea din Jena în perioada 1856-1875.Vezi:http://www.google.ro/search?q=Druck+von+W.+Ratz&btnG=C%C4%83utare+de+c%C4%83r%C5%A3i&tbm=bks&tbo=1&hl=ro (consultat la 20.02.2013).
4. Vezi: Elke Josupeit Neitzel, Die reformen Josephs II in Siebenbürgen, München, Dr. Rudolf Trofenik Verlag, 1986, p. 290.
5. Vezi: Angelika Schaser, Reformele iosefine în Transilvania şi urmările lor în viaţa socială, Sibiu, Editura Hora, 2000, p. 14-292.
6. Wilhelm Bruckner, Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen (1867), Whitefish, Kessinger Publishing, 2010, 32 p.
7. Wilhelm Bruckner, Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen, Charleston, Nabu Press, 2010, 30 p.
8. Vezi: http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/ object/display/bsb10009187_00003.html?contextType
=scan (consultat la 21.02.2013); http://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=hvd.hwlg96;seq=42;view=1up;num=38(consultat la 20.02.2013); http://books.google.ro/books?id=pisuAAAAYAAJ&printsec=frontcover&dq=Die++Reformen+Kaiser+Josef+II.+in+Siebenb%C3%BCrgen&hl=ro&sa=X&ei=wHUvUcmXEsfRtAbt7YC4BQ&ved=0CC4Q6AEwAA (consultat la 22.02.2013).
9. Vezi:http://www.ortsfamilienbuecher.de/famreport.php?ofb=agnetheln&ID=I9506&nachname=BRUCKNER&lang=ro (consultat la 22.02.2013).
10. Idem.
11. Vezi:http://www.ortsfamilienbuecher.de/famreport. php?ofb=agnetheln&ID=I9505&nachname=BRUCKNER&lang=ro (consultat la 22.02.2013).
12. În Bunul Econom.Revistă pentru Agricultură, Industrie şiComerciu, Anul IV, Orăştie, 30 August anul 1903, nr.34,p. 5, apare următorul anunţ: „După 50 de ani. În ziua de 6 Septem. Se vor întâlni la Sighişoara 6 colegi de şcoală, cari la 1853 au făcut împreună la gimnasiul de acolo examenul de maturitate. Aceşti 6 colegi au avut rara fericire, de a ajunge toţi în vieaţă iubileul de 50 de ani al examenului de maturitate. Iată numele acelor iubilanţi: Karl Henrich Binder, paroch în retragere, Dr. Wilhelm Bruckner, advocat şi deputat la dietă, Iuliu Knall, cassier la institutul de credit fonciar, Ioan Baptist Misselbacher, comerciant, Dr. Heinrich Müller, medic şi Georg Schuller, paroh.”
13. Harald Roth, Hermannstadt. Kleine Geschichte einer Stadt in Siebenbürgen, Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien, 2006, p. 169-189.
14. Despre Academia de Drept din Sibiu vezi: Vasile Ciobanu, Tradiţii şi premise ale învăţământului universitar de la Sibiu, în Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, tomul 6/2009, p. 14.
15. Sever Cristian Oancea, The Lutheran Clergy in Transylvania during the Vormärz: A New Saxon Intellectual Elite, în: Victor Karady and Borbála Zsuzsanna Török, Cultural Dimensions of Elite Formation in Transylvania (1770-1950), Cluj-Napoca, Ethnocultural Diversity Resource Center, 2008, p. 29-32.
16. Despre evoluţia Sibiului în raport cu Budapesta după anul 1867 vezi: Sabina Fati, Transilvania o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul politic al elitelor din Transilvania 1892-1918, Cluj- Napoca, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2007, p. 93-94.
17. Egry Gabor, Saşii din Transilvania: fără autonomie, în Provincia, iunie-iulie 2002, anul III, nr. 6-7, p. 11- 12.
18. Vasile Ciobanu, Elita politică a germanilor din România în anii 1918-1919, în: Vasile Ciobanu, Sorin Radu, Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. III., Sibiu, Editura Tehno Media, 2008, p. 67.
19. Informaţie preluată din ziarul Tribuna Poporului, 12/25 martie 1900, anul IV., Arad, nr.49, p.1.
20. Mircea Dragoteanu, Oana Mihaela Tămaş, A fost odată Hohe Rinne. Întemeierea staţiunii Păltiniş, în: Studia Universitatis Cibiensis.Series Historica, tomul 8/2011,nota 35, p.73.
21. „La 18 mai 1895 se constituie Hermannstaedter Elektrizitaetswerke AG (Societatea Uzinei Electrice Sibiene- UES), şi se decide construirea Uzinei Electrice Sadu 1. Din Consiliul de Aministraţie al UES fac parte Carl Wolff – preşedinte, director al Casei Generale de Economii, Partenie Cosma – vicepreşedinte, directorul Institutului de Credit şi Econimii Albina, dr. Wilhelm
Brueckner, directorul Asociaţiunei de Anticipaţiuni, I. F. Zeibig, dierctorul Băncii Uniunii Ardelene, Ludovic Lattenberg, inginerul oraşului Sibiu, Carol Albrich jr,
profesor, Julius Sigerus, consilier orăşenesc, Eugen Gagy, avocat, Albert Arz von Straussenburg, reprezentant al oraşului şi G. A. Binder, reprezentant al comunei (pe atunci) Cisnădie”. Vezi: http://www. tribuna.ro/stiri/tribuna-de-weekend/ues-seta-sau-ires-37132.html (consultat la 22.02.2013).
22. Despre activităţile sociale şi de afaceri în care implicat avocatul Wilhel Bruckner vezi: Adressbuch der freien Stadt. Hermannstadt, Sibiu, Tipografia W. Krafft, 1901, p. 96-148.
23. Vezi scrisoarea datată 3 februarie 1893 de la Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, Colecţia autografe. Fond Colecţia de autografe, nr.36.
24. Cea mai reprezentativă lucrare a sa rămâne: Hermannstadt in Siebenbürgen, Leipzig, Klinkhardt & Biermann, 1909, 107 p.
25. Hermann A. Hienz, Beiträge zum Schriftsteller -Lexikon der Siebenbürger Deutschen, Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien 1985, Folge 11, p. 202.
26. Ibidem, p. 199-203.
27. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”, Jena 1867, Druck von W. Ratz, p. 5.
28. Ibidem, p. 3-5.
29. Ibidem, p. 5.
30. Vezi în această direcţie: Petre Ionescu, Discurs istoric iluminist la Franz Joseph Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens, în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr.4-5, 2000-2001, p.103-106.
31. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”, op.cit., p. 5-8.
32. Remus Câmpeanu, Attila Varga, Anton Dorner, În pragul Europei. Instituţiile Transilvaniei în epoca prereformistă, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2008, p. 235.
33. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 9-11.
34. George Bariţiu, Părţi alese din Istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă, Ediţia a II-a, vol. I, Bucureşti, Ediţie îngrijită de Inpectoratul pentru Cultură al Judeţului Braşov, 1993, p. 448.
35. Mathias Bernath, Habsburgii şi începutul formării naţiunii române, Traducere de Marionela Wolf, Prefaţă de Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994, p. 226.
36. Constantin Sassu, Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Revista arhivelor, nr. V, 1942-1943, p. 318-321; George Bariţiu, op. cit., p. 448; Mathias Bernath, op. cit., p. 227; Toader Nicoară, Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 356.
37. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 11.
38. Ibidem, p. 13.
39. Paul Brusanowski, Pagini de istorie bisericească a Sibiului medieval, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, p.77.
40. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 13-14.
41. Pentru detalierea acestui subiect a se vedea Angelika Schaser, op. cit.
42. Mathias Bernath, op. cit., p. 250.
43. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 15-16.
44. Leonardo Benevolo, Oraşul în istoria Europei, Traducere de Mădălina Lascu, Iaşi, Editura Polirom, 2003, p. 163.
45. Pentru acest subiect a se vedea lucrarea semnată Angelika Schaser, op. cit.
46. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 20.
47. Aurel Răduţiu, Reorganizarea politico-administrativă a Transilvaniei la 1784. Constituirea comitatului Turda, în
Răscoala lui Horea. Studii şi interpretări istorice, coordonatori Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984, p. 76-113; Toader Nicoară, Transilvania la începuturile, p. 12-13.
48. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 20.
49. Ibidem, p. 20
50. Ibidem, p. 22-30
51. Despre încercările lui Iosif al II-lea de a implementa sistemul agricol propus de consilierul Anton von Raab, vezi la: Gheorghe Gorun, Note la ultimatul ţăranilor adresat nobilimii în răscoala lui Horea (11 noiembrie 1784), în Sub semnul schimbării. Studii de istorie a românilor din Partium, Oradea, Ed. Logos’94, 2002, p. 76-79.
52. Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania, în secolele XIII-X. Cercetări de demografie istorică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, p. 191-192.
53. Despre vizita lui Iosif al II-lea din anul 1783 vezi Elke Josupeit Neitzel, Die reformen Josephs II in Siebenbürgen, München, Dr. Rudolf Trofenik Verlag,
1986, p. 89-94.
54. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 21
55. Prima lucrare despre subiectul răscoalei lui Horea a fost cerută de Academia Română istoricului Nicolae Densuşianu care a întreprins o amplă operă de cercetare în cadrul arhivelor imperiale austriece. Vezi Nicolae Densuşianu, Revoluţiunea lui Horea în Transilvania şi Ungaria 1784-1785, Bucuresti, Tipografia Românului Carol Gobe1, 1884. Istoricul David Prodan a reuşit să creeze o reprezentare detaliată şi foarte argumentată asupra problemelor sociale cu care se confruntau românii din Transilvania, în special iobagii. Vezi Răscoala lui Horea, vol. I- II, Bucureşti, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 1979.
56. Umanitarismul său este unul limitat iar eficientizarea economiei primează în toate analizele sale. Tocmai de aceea în cadrul Raportului său indică în continuare folosirea cărăuşiei în transporturile de sare pentru costuri cât mai mici şi creşterea veniturilor imperiale. De asemenea, în probleme ce ţineau de măsurile sanitare el solicită limitarea carantinei de la 42 de zile la 21 de zile
sau chiar mai puţin, pentru a nu îngrădi comerţul cu Ţara Românească şi Imperiul Otoman. Ileana Bozac, Teodor Pavel, Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2006., p. 101.
57. Ioan Chindriş, Horia şi masoneria, în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Cluj Napoca, vol. 37 (1998), p. 291-301.
58. Mihai Sofronie, Guvernatorul Samuel von Brukenthal şi răscoala din 1784, în Studia Universitatis Cibiensis, Seria Historica, I, 2004, p. 214; Comandantul militar Baronul von Preiss descria într-o scisoare lui Brukenthal următoarea situaţie: „[…] Dacă voi proceda cu severitate în contra răsculaţilor, împăratul mă inculpă că i-am împuşcat supuşii, dacă n-o fac se întâmplă un rău şi mai mare şi atunci tot eu sunt de vină.”
59. Ideea de a fi buni agricultori, meşteşugari, de a creşte nivelul educaţional a fost cunoscută direct de români, inclusiv din Decretul imperial cu privire la
desfinţarea iobăgiei, din 22 martie 1785, publicat în limba romănă la Tipografia lui Esterhazi Feareanţ din Buda. „[…] Voim ca fieşte care slujbaş volnic să fie a să însura şi fără de slobozănia domnului său, a să deprinde la carte şi la învăţătură, a învăţa meşteşuguri, şi cu aceasta pretutindenea a să folosi”. Document aflat la Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj, Colecţia Documente tipărite, nr.6895/1785. Traducere text în Culegere de texte pentru istoria universală; vol. I, coordonator Camil Mureşan, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973, p. 89.
60. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbürgen”,op.cit., p. 19.
61. Este vorba de războiul cu Imperiul Otoman la care Austria participă în calitate de aliată a Rusiei. Războiul a fost prost gestionat de împărat şi Transilvania va trece printr-o perioadă critică, fiind în apropierea frontului.
Detalii la: Matthew Z. Mayer, The Price for ‘s Security: Joseph II, the Russian Alliance, and the Ottoman War, 1787-1789, în The International History Review, vol. 26, nr. 2, 2004, p. 257-299.
62. Barbu Ştefănescu, Răspunsul lumii rurale din Crişana la propunerile de modernizare ale statului austriac, în volumul Frontierele spaţiului românesc în context european, Coordonatori editori Sorin Şipoş, Mircea Brie, Florin Sfrengeu, Ion Gumenâi, Oradea-Chişinău, Editura Universităţii din Oradea/Editura Cartdidact din Chişinău, 2008, p. 122. „În Transilvania, opoziţia nobilimii, inexistenţa unor suprafeţe agricole comparabile cu cele din Ungaria, intercalarea complicată a pământurilor alodiale cu cele nobiliare, autonomiile tradiţionale săseşti şi secuieşti au dus la eşecul tuturor tentativelor de reglementare a raporturilor urbariale, atât înainte cât şi după răscoala din 1784 – ea fiind în mare măsură consecinţa lipsei unei reglementări”.
63. Wilhelm Bruckner, „Die Reformen Kaiser Josef II.
