Grigore Trancu-Iaşi and the “National” Labour. Interwar Social Policy between Nationalism and Fighting Unemployment
Romania’s political situation after the World War I, the Soviet neighborhood promising a dictatorship of the proletariat, the increasing number of people employed in industry and transport were sufficient grounds to establish a national policy to regulate labour in Greater Romania. However, international obligations undertaken by signing the Treaty of Versailles and admission to the International Labour Office were the immediate causes which led to the establishment of the first public structure: the Ministry of Labour. Labour regime in the interwar period was not even once modified by social pressure. Official interest varied according to economic conditions, government ideology and the personality of the holder of the office. The founder was Grigore Trancu-Iaşi, a radical statemen. Of humble extraction, he imagined himself as a sort of protector of Romanian workers. His vision was “national”: employers and employees were in the service of the motherland. The end of the democratical regime in 1938 came with a different type of policy toward the working class. The political elite, democratically elected or directly appointed by the King, employed philanthropy or offered incentives. However, solidarity never became a reality.
Keywords: Social History, Labour History, Social Policy, Greater Romania, Nationalism, Antisemitism
1. Tratatul de la Versailles, titlul XIII, art. 427, 1 – pagina de internet a Universităţii din Perpignan, http://mjp.univ-perp.fr/traites/1919versailles13.htm#XIII, vizitată la 13 octombrie 2014.
2. Gr.L. Trancu-Iaşi văzut de contimporani, sub îngrijirea lui Mihail Alfandary şi R. Joil, Craiova, Scrisul Românesc, [1935], p. 164.
3. Alice Voinescu, Jurnal, ediţie îngrijită, evocare, tabel biobibliografic şi note de Maria Ana Murnu, Bucureşti, Editura Albatros, 2002, însemnare din 19 ianuarie 1940, p. 168.
4. Gr.L. Trancu-Iaşi văzut de contimporani…, p. 1 şi 5-6.
5. Grigore Trancu-Iaşi, Memorii politice (1921-1938), ediţie îngrijită de Fabian Anton, Bucureşti, Curtea Veche, 2001, însemnare din 8 februarie 1925, p. 15.
6. Ibidem, însemnare din 8 martie 1926, p. 29.
7. Idem, Ţara mea. Memorii, 1916-1920, ediţie îngrijită de Fabian Anton, Bucureşti, Editura Ararat, 1998, de exemplu în textul din 12 februarie 1920, p. 148.
8. Idem, Memorii politice…, însemnări din 10 şi 17 decembrie 1927, p. 42.
9. Enciclopedia României, vol. I: Statul, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1936-1938, p. 594-595.
10. Apud Iuliana Anton, Viaţa şi opera lui Grigore Trancu-Iaşi, f.l.,Editura Ararat, 1998, p. 40-41.
11. Grigore Trancu-Iaşi, Un deceniu de la înfiinţarea Ministerului Muncii, în G. Taşcă, G. Strat, D.R. Ioaniţescu, Albert Thomas, M. Manoilescu, C. Titel-Petrescu, Stavri C. Cunescu, I. Răducanu, Caterina Cerkez, M.I. Barasch, Gr.L. Trancu-Iaşi, Un deceniu de politică socială românească, [Bucureşti], Asociaţia Română pentru Progresul Social, 1930, p. 164.
12. Ion Răducanu, Ministerul Muncii – importanţa sa în organizaţia de stat a poporului român, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 177.
13. Ibidem, p. 178-179.
14. D.R. Ioaniţescu, Partidele politice şi politica socială, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 68-69.
15. Marco I. Barasch, Legislaţia muncii în cadrul politicii sociale, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 222.
16. Grigore Trancu-Iaşi, Munca românească şi viitorul ei sub domnia Maiestăţii Sale regelui Carol al II-lea, în Pentru rege, naţiune şi cultură, lucrare apărută sub îngrijirea dr Florin Codrescu, f.l., A[sociaţia] P[ubliciştilor] R[omâni], 1938, pagini nenumerotate.
17. Idem, Ţara mea. Memorii, 1916-1920…, audienţa la regele Ferdinand I al României, 20 noiembrie 1917, p. 72.
18. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 73-74.
19. Gr.L. Trancu-Iaşi văzut de contimporani…, p. 18.
20. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 75.
21. Pentru acest subiect, vezi Isabelle Lespinet-Moret et Ingrid Liebeskind-Sauthier, Albert Thomas, le BIT et le chômage: expertise, catégorisation et action politique internationale – accesibilă la http://irice.univ-paris1.fr/spip.php?article376, pagină vizitată la 19 octombrie 2014.
22. Grigore L. Trancu-Iaşi, România şi Biroul Internaţional al Muncii, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 241.
23. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 70.
24. George Strat, Evoluţia dreptului de asociaţiune în cei zece ani de politică în România, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 34.
25. Ibidem, p. 41.
26. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 66-67.
27. Constituţia Regatului României (1923), titlul al III-lea, capitolul I, secţiunea a II-a, art. 70 – accesibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1517, vizitată la 14 octombrie 2014.
28. Constituţia Regatului României (1938), titlul al III-lea, capitolul al II-lea, secţiunea I, art. 61, 1 – accesibilă pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9206, vizitată la 14 octombrie 2014.
29. Costel Gîlcă, Noi teorii în dreptul muncii, II: prezentarea şi analiza legii din 1912 – primul cod al muncii român – accesibil la http://www.dreptonline.ro/articole/articol.php?id_articol=64, pagină vizitată la 19 octombrie 2014.
30. Marco I. Barasch, op. cit., p. 214.
31. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 65-66.
32. Marco I. Barasch, op. cit., p. 221.
33. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 65.
34. Enciclopedia României…, vol. I, p. 593.
35. D.R. Ioaniţescu, op. cit., p. 65.
36. Ibidem, p. 71.
37. Mihail Manoilescu, La classe patronale et la politique sociale, în Un deceniu de politică socială românească…, p. 87.
38. Ibidem, p. 88-97.
39. Ibidem, p. 97-99.
40. Ion Răducanu, op. cit., p. 179.
41. Mihail Ralea, Munca în noul regim, în Pentru rege, naţiune şi cultură, lucrare apărută sub îngrijirea dr Florin Codrescu, f.l., A[sociaţia] P[ubliciştilor] R[omâni], 1938, pagini nenumerotate.
42. Ion Răducanu, op. cit., p. 181.
