Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Adriana Zaharia, Tiparul transilvănean cu litere latine, 1525-1655

Download PDF
Magazine: 5-6 / 2012
Date: 2012
Adriana ZAHARIA
Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” din Blaj “Inochentie Micu Clain” National College of Blaj
zahaadi@gmail.com

Abstract

Transylvanian printing in latin alphabet, 1525-1655

In the XVIth and XVIIth centuries, Transylvania was a true binder in history, economics and Romanian culture, linking the ideas of the Humanism, the Reformation and the Enlightenment and all intra- and extra‑Carpathian area by many Transylvanian young people who studied in the most famous cultural centers of the Western Europe. Certainly, the book was the most powerful link of cultural exchanges between these geographical areas, the late Middle Ages and Early Modern era, thanks to the pioneering editorial work of printing centers such as Sibiu, Brasov, Cluj, Oradea, Alba Iulia. Transylvanian typographies, between 1525‑1655, had an intense activity. The 783 books printed in Transylvania, in Latin, Hungarian, German, Greek and even Hebrew, are the evidence of a cultural and spiritual life deep under a continuous development, gradually comprising all the social categories, eager for knowledge and progress.

Keywords: printing, Transylvania, retrospective bibliography, panoramic presentation, heritage

Whole article

Powered By EmbedPress

Note bibliografice

  1. [1] Eva Mârza, Transylvanica: un obiect de studiu neglijat, în Transilvania, nr. 11-12, (2010), Sibiu, p. 1.
  2. [1] Zsigmond Jakó, Philobiblion transilvan, Bucureşti, Editura Kriterion, 1977, p. 93.
  3. [1] Ibidem, p. 97.
  4. [1] Ibidem.
  5. [1] Timp de 45 de ani tiparul cu litere latine nu mai funcţionează (1530 şi 1575), apoi activitatea sa redevine necesară atât pentru că oficinele din Braşov şi Cluj nu mai tipăresc, cât şi datorită deschiderii, în 1573‑1574, a unei mori de hârtie pe apa Sadului.
  6. [1] Din documentele vremii şi din cercetările lui Z. Jakó, aflăm că, după moartea lui Crato, oficina a fost cumpărată, în 20 martie 1595, cu 300 de forinţi plătibili în şase ani, de către un tipograf venit din Cluj, Johann Fabricius, care, însă, întâmpină greutăţi în achitarea sumei, atelierul rămânând în continuare în posesia statului. Se pare totuşi că, şi sub patronajul statului, tipografia se confruntă cu mari greutăţi financiare, amplificate şi de distrugerea morii de hârtie în 1599, realitate care sileşte, la 23 iulie 1601, la vânzarea ei către un colaborator al lui Fabricius, Simon Grüngrass, cu suma de 250 de forinţi plătibili în şase ani. Vezi Jakó, Philobiblon, p. 102-103 şi „Joannes Defuncto Henric epistolas Cratone, quae Joannes Fabricius addidit desiderabantur, succesor eius”, la Gedeon Borşa, Könyvtörténeti írások I, A hazai nyomdászat 15–17. Század, http://mek.niif.hu/03300/03301/html/bgki01_hun_cimlap.htm (consultat 17 aprilie 2011).
  7. [1] Necesitatea publicării dreptului cutumiar săsesc, demers imposibil de realizat separat de către oficinele din Sibiu şi Braşov, va determina unificarea materialului tipografic în timpul domniei lui Ştefan Báthory, 1582 sau 1583, când tipografia se afla sub conducerea lui Greuss.
  8. [1] Zsolt Simon, Primele tipărituri din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţiu”, XLVI, Cluj‑Napoca, 2007, p. 91-92. Calendarul prezintă sărbătorile anilor 1525-1575 şi este datat: Cibinÿ Noua Jannuarÿ: Anno Restitute Salutis. 1525.
  9. [1] Jakó, Philobiblon, p. 97.
  10. [1] Pe cinci dintre aceste tipărituri (3 din 1616 şi câte una din 1617 şi 1622) este adaugat numele lui Benjamin Fiebick – editor, poet şi bibliofil maghiar -, impensis B. Fiebik, mit Verlegung (Benj.) Fiebick, in Verlegung Benjamin Fiebick’s, apud Fiebick, două dintre aceste tipărituri prezentându-l ca autor pe acelaşi Benjamin Fiebick.
  11. [1] Menţionat pe cărţile tipărite ca: Brassó Corona, Kron, Kronstad, Korone (gr.), Kron. Kronstadt, Cronstadt.
  12. [1] Conform eRMK, îşi începe activitatea la Bártfa (Bardejou) 1620, în tipografia lui Klöss (1 tipăritură).
  13. [1] Dan Simonescu, Gheorghe Buluţă, Pagini din istoria cărţii româneşti, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1981, p. 40: „Gryphius a fost prieten cu Ioan Honterus (1498-1549), umanistul cel mai activ ca tipograf, editor, profesor, dar mai ales ca autor al unor cărţi de mare valoare care au susţinut ideologia Reformei protestante, adăpate nemijlocit din izvoarele creatorului ei, Martin Luther.” Vezi şi Gernot Nussbächer, Johannes Honterus: viaţa şi opera în imagini, traducere de Mircea Cornescu, Bucureşti, Editura Kriterion, 1977.
  14. [1] Ibidem, p. 42.
  15. [1] Jakó, Philobiblon, p. 104.
  16. [1] Ibidem.
  17. [1] Consultând RMNY II, putem reface periplul său prin tipografiile europene, începând cu Bardejou (Slovacia), unde, în 1620, apare menţionat în tipografia lui Klöss, şi apoi la Braşov semnând şase apariţii tipografice.
  18. [1] Simonescu, Buluţă, Pagini, p. 43.
  19. [1] Jakó, Philobiblon, p. 372-373.
  20. [1] Kolozsvár, Claudiopolis, Klausenburg, Kolosvar, Clausenburg, Colosvar.
  21. [1] RMNy, I, 1473-1600, Kolozsvár.
  22. [1] Ibidem.
  23. [1] Magnum Varadinum, Nagyvárad, Varadinum până la 1600 şi Magnovardia, Nagy Várad, Varad după 1636.
  24. [1] Jakó, Philobiblon, p. 374-375.
  25. [1] eRMK îl menţionează mai întâi la Bécs (1557-1562, 6 tipărituri), apoi la Debrecen (1565, 3 tipărituri), apoi la Oradea/Varad (1567-1567, 3 tipărituri), în final la Alba Iulia (1567-1568, 7 tipărituri şi 1568 o tipăritură vidua).
  26. [1] Conform eRMK, Oradea (1570, 1 tipăritură), Nedelic (1573, 3 tipărituri), Alsólindva (1573-1574, 4 tipărituri), Nedelic (1574, 1 tipăritură), Debrecen (1576-1584, 24 tipărituri), Oradea (1584-1585, 3 tipărituri), Debrecen (1586, 2 tipărituri).
  27. [1] Jakó, Philobiblon, p. 376-377; Mihaela Grancea, Silviu Borş, Din civilizaţia cărţii, Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2002, p. 162; Rita Csalla, Cărţile vechi maghiare din secolul al XVI-lea în colecţiile bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, în BCŞS, nr. 4, 1998, p. 161.
  28. [1] Jakó, Philobiblon, p. 374. Iacob Mârza, Transylvanica la Bibliotheca Batthyaneum (I): cărţi de la Alba Iulia, în Transilvania, nr. 11‑12/2010, Sibiu, p. 10, 11, identifică un catechism tipărit în 1566. Cf. Eugen Pavel, Meşteri tipografi bălgrădeni între 1567-1702, în Apulum, XVII, 1979, p. 299, care preia informaţia din RMK şi RMNy.
  29. [1] Vezi nota 25.
  30. [1] Rita Csalla, Tipăriturile albaiuliene din secolele XVI-XVII, în colecţia Bibliotecii Batthyaneum, în BCŞS, Alba Iulia, 2000, 6, p. 108.
  31. [1] Jakó, Philobiblon, p. 377; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demeny, Carte şi tipar în societatea românească şi sud-est europeană (secolele XVII-XIX), Editura Eminescu, Bucureşti, 1985, p. 65-66; Csalla, Tipăriturile, p. 109.
  32. [1] Ibidem.
  33. [1] Ibidem. Menţionează actul diplomatic din 10 februarie 1630 în care se consemnează procurarea de litere ebraice şi greceşti pentru atelierul tipografic.

Bibliografie

 

Surse edite:

  • Nägler, Doina, Catalogul Transilvanicelor [The Catalog of Transilvanica Books], vol. I (sec. XVI-XVII), Sibiu, 1974.
  • Petrik, Géza, Magyar Könyvészet 1712-1920, I-VII, Budapest, Arcanum Adatabázis Kft. CD-ROM (www.arcanum.hu);
  • Régi Magyarországi Nyomtatványok , vol. I, 1473–1600, Budapest, 1971; vol II, 1601–1635, Budapest, 1983; vol. III, 1636–1655, Budapest, 2000.
  • Szabó, Károly, Régi Magyar Könyvtár. Az 1531–1711, Budapest, Kiadja a M. Tud. Akadémia, 1879-1885.
  • Veress, Andrei, Bibliografia română-ungară [Romanian-Hungarian Bibliography], vol. I, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1931.

 

Bibliografie secundară:

  • Csalla, Rita, Cărţile vechi maghiare din secolul al XVI-lea în colecţiile bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia [Old Hungarian Books from the 16th  Century in Collections of the Batthyaneum Library from Alba Iulia], în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti Arheologie‑Istorie‑Muzeologie, 1998, nr. 4, p. 161-169.
  • Eadem, Tipăriturile albaiuliene din secolele XVI-XVII, în colecţia Bibliotecii Batthyaneum [Sixteenth and seventeenth printed books from Alba Iulia in the collections of Batthyaneum Library], în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti Arheologie-Istorie-Muzeologie, Alba Iulia, 2000, nr.6, p. 107-112.
  • Jakó, Zsigmond, Philobiblon transilvan, Bucureşti, Editura Kriterion, 1977.
  • Mârza, Iacob, Transylvanica la Bibliotheca Batthyaneum (I): cărţi de la Alba Iulia [“Transylvanica” at the Batthyaneum Library: (I): Books from Alba Iulia], în Transilvania, Sibiu, 2010, nr. 11-12, p. 10-13.
  • Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Demeny, Lidia, Carte şi tipar în societatea românească şi sud-est europeană (secolele XVII-XIX) [Book and printing in the Romanian society and South-Eastern Europe (XVII-XIX)], Editura Eminescu, Bucureşti, 1985.
  • Simon, Zsolt, Primele tipărituri din Transilvania [The First Printed Works in Transylvania (Sibiu, 1525)], în Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţiu”, XLVI, Cluj-Napoca, 2007, p. 89-106.
  • Szegedi, Edit, Cultura maghiară şi săsească în secolul al XVI-lea [Hungarian and Saxon Culture in the Sixteenth Century], în Pop, Ioan-Aurel, Nägler, Thomas; Magyari, Andras, (coord.), Istoria Transilvaniei, Vol. II (de la 1541 până la 1711), Cluj-Napoca, Institutul Cultural Român. Centrul de Studii Transilvane, 2005.