The escapism in literature facing the power
– Ştefan Agopian and Dumitru Ţepeneag –
The works of these two writers are studied focusing on the Romanian communist context which influenced their novels.
This study tries to discover the ways in which the works of Agopian and Ţepeneag are characterized by escapism.
It is structured as follows: the two writers’ relation with the communism and the way it influenced the publication of their works, the relation between the literary and the politic (the free will, the characters and the narrator’s self-awareness, the lack of heroes and the lack of character’s initiation, the meals and the feasts).
Ţepeneag’s work is rationally structured around the dream’s rules. So this author stands between two worlds, having to assume the exiled position: between reality and text, between Romania and Europe, between narrator, character and witness of the events. His work has a partial escapist character; the author wants to detach from the politic through his work but he gets to the depths (for example the Romanian specificity) which hang up by his feet as the weights of a convict.
Agopian’s work is a way of defense, having thus a character of escapism. Agopian’s work avoids the reality being also fully contaminated by it; the author is one with his work, being like an illusionist who, using some mirrors, reflects the past into present and the present into past or being like a doctor who tests the vaccine on himself and then watches relaxed its effects.
Keywords: contemporary Romanian literature, contemporary Romanian prose, Ştefan Agopian, Dumitru Ţepeneag, escapism, communism, awareness
1.[1] Ruxandra Ivăncescu, Ştefan Agopian – monografie, antologie comentată, receptare critică, Braşov, Ed. Aula, 2000, p. 33.
2.[1] Nicolae Bârna, “Dumitru Ţepeneag: opera prozastică în raccourci”, în “Obsevator cultural”, nr. 400, din 29 noiembrie 2007.
3.[1] Dumitru Ţepeneag, Hotel Europa, Bucureşti, Ed. Albatros, 1996.
4.[1] Ruxandra Ivăncescu, Ştefan Agopian – monografie, antologie comentată, receptare crititcă, Braşov, Ed. Aula, 2000, p. 18.
5.[1] Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2008, p. 1357-1361.
6.[1] Ibidem.
7.[1] Radu G. Ţeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1993, p. 134-135.
8.[1] Ibidem.
9.[1] Eugen Negrici, Prefaţa la ediţia a II-a la Tache de catifea, Bucureşti, Ed. 100+1 Gramar, 1999.
10.[1] Ruxandra Ivăncescu, Ştefan Agopian – monografie, antologie comentată, receptare crititcă, Braşov, Ed. Aula, 2000.
11.[1] Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2008, p. 1357-1361.
12.[1] Eugen Negrici, Prefaţa la ediţia a II-a la Tache de catifea, Bucureşti, Ed. 100+1 Gramar, 1999.
13.[1] Ştefan Agopian, Însemnări din Sodoma, Ed. Eminescu, 1993, p. 107.
14.[1] . Ştefan Agopian, „Spre o gramatică liberală”, în vol. Competiţia continuă – Generaţia ’80 în texte teoretice, antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun, Piteşti, Ed. Vlasie, 1994.
15.[1] Ibidem.
16.[1] Mihaela Ursa, Optzecismul şi promisiunile postmodernismului, Piteşti, Ed. Paralla 45, 1999, p. 105-111.
17.[1] Ibidem.
18.[1] Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2008, p. 1357-1361.
19.[1] Ştefan Agopian, Tache de catifea, ed. Ararat, 1995, p. 220.
20.[1] Ruxandra Ivăncescu, Ştefan Agopian – monografie, antologie comentată, receptare crititcă, Braşov, Ed. Aula, 2000, p. 31.
21.[1] Ştefan Agopian, Manualul întâmplărilor, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1993, p. 32.
22.[1] Radu G. Ţeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1993, p. 134-135.
23.[1] Ruxandra Ivăncescu, Ştefan Agopian – monografie, antologie comentată, receptare crititcă, Braşov, Ed. Aula, 2000, p. 37.
24.[1] Ştefan Agopian, Manualul întâmplărilor, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1993, p. 38.
25.[1] Dumitru Ţepeneag, art. “Vase comunicante”, în vol. “Momentul oniric”, îngrijit de Corin Braga, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1997, p. 43-47.
26.[1] Dana Pârvan-Jenaru, art. “Realitatea ca film al unui vis”, în “Observator cultural”, nr. 400, din 29 noiembrie 2007.
27.[1] Laura Pavel, în “Apostrof”, an XVII, nr. 10, 2006.
28.[1] Dumitru Ţepeneag, Hotel Europa, Bucureşti, Ed. Albatros, 1996, p. 81.
29.[1] Cornel Regman, art. “Hotel Europa, la întretăierea oniricului cu picarescul”, în vol. Patru decenii de proză literară românească, Bucureşti, Ed. ICR, 2004, p. 376-380.
30.[1] Nicolae Bârna, Prefaţa la Zadarnică e arta fugii, Bucureşti, Ed. Art, 2007.
31.[1] Daniel Cristea-Enache, Art. “Oameni din Est”, în “România literară”, nr. 45, 16-22 noiembrie 2005.
32.[1] Dana Pârvan-Jenaru, art. “Realitatea ca film al unui vis”, în “Observator cultural”, nr. 400, din 29 noiembrie 2007.
33.[1] Dumitru Ţepeneag, Hotel Europa, Bucureşti, Ed. Albatros, 1996, p.368.
34.[1] Nicolae Bârna, “Dumitru Ţepeneag: opera prozastică în raccourci”, în “Obsevator cultural”, nr. 400, din 29 noiembrie 2007.
35.[1] Dumitru Ţepeneag, Nunţile necesare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale, 1992, p. 77.
36.[1] Dumitru Ţepeneag, Hotel Europa, Bucureşti, Ed. Albatros, 1996, p. 500.
