Representation of the Sunday of all Saints in the Romanian Icons on Wood, Book Xylographs and Icons on Glass (16th-19th Centuries)
The theme The Sunday of all Saints was seldom approached in the Romanian painting of icons, either on wood or on glass. On the other hand, this topic frequently appeared in the graphics of religious books, from Wallachia (Bucharest, Buzău, Râmnic), Moldavia (Iassy) and Transylvania (Blaj, Sibiu), in the form of xylographs, which more or less would influence the way of accomplishing the wood painting and particularly the glass painting. The xylograph in Petru Movilă’s Kazanija (Homiletics), printed at Kiev in 1637, seems to have been the prototype for all the above mentioned works. This study is meant to examine the representations of the illustration entitled the Sunday of all Saints executed in the above mentioned techniques as well as the connections between them.
Keywords: icon on wood, xylograph, icon on glass, Kiev, Bucharest
1. Ghidul Galeriei de Artă Medievală Românească, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, 2002 (Capitolul Arta în Moldova în secolele XVI-XVII), p. 64, fig. p. 64; Alexandru Efremov, Icoane româneşti, Bucureşti, Editura Meridiane, 2003, p. 112, 216, fig. 119, datează icoana în sec. XVII.
2. Atanasie Popa, Cazania lui Varlaam, 1643, Timişoara, Helicon, 1944, p. 37-39, fig. 24.
3. Ibidem, fig. 25, 26. La p. 25 autorul afirmă că în Cazania de la Kiev din 1637 întâlnim gravuri în lemn „pentru toate duminicile şi sărbătorile mobile”.
4. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, vol. 1, Bucureşti, Editura Artemis, 1993, p. 295. În albumul semnat de Vasil Otcovici şi Vasil Pilipiuc, Ucrainsca icona, XIV-XVIII st., Lvov, 1999, este reprodusă o icoană a Judecăţii de Apoi din secolul al XV-lea, păstrată într-un sat din regiunea Lvov. Aici, Raiul, în care figurează Maica Domnului străjuită de îngeri, Avraam, Isaac şi Iacov, precum şi tâlharul mântuit cu crucea, este înscris într-un cerc.
5. Cornel Tatai-Baltă, Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), în Apulum, XV, 1977, p. 710-711, fig. 11 şi fig. C.; idem, Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, Editura Eventus, 1995, p. 89-90, 180, fig. 38 şi fig. 119.
6. Anca Elisabeta Tatai, Xilogravura de la Sibiu (sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea), Alba Iulia, Editura Altip, 2007, p. 44-46, fig. 30.
7. Alexandru Efremov, op. cit., p. 55, 188-189, fig. 66, 67 (detaliu).
8. Icoana este reprodusă la Dionisie din Furna, Erminia Picturii Bizantine, Bucureşti, Editura Sophia, 2000, fără a se indica numărul figurii sau al paginii.
9. Alexandru Efremov, op. cit., p. 65, 193, fig. 93, 94 (detaliu); Ioana Ene, Icoane brâncoveneşti şi postbrâncoveneşti din judeţul Vâlcea (1680-1730). Studiu şi catalog, Râmnicu Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2011, p. 186-187, fig. 169. Autoarea datează icoana în anii 1708-1709.
10. Ioana Ene, op. cit., p. 214-215, fig. 238.
11. Informaţii primite prin bunăvoinţa drd. Diana Scrociob (Mirea), angajată la muzeul vâlcean. Mai amintim că la biserica Duminica Floriilor din Avrig (jud. Sibiu) între picturile murale exterioare se află şi Duminica tuturor sfinţilor. Vezi Maria Zintz, Pictura murală a bisericilor româneşti din Ţara Făgăraşului în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, fig. p. 384.
12. Vezi pentru detalii şi bibliografie: Ana Dumitran, Elena-Daniela Cucui, Zugravii de la Feisa, Alba Iulia, Editura Altip, 2008, p. 96, fig. 78.
13. Ioana Rustoiu, Elena Băjenaru, Ana Dumitran, Szőcs Fűlöp Károly, …Prin mine, Ioan Pop Zugravul, Alba Iulia, Editura Altip, 2008, fig. 232, 233, 234.
14. Ibidem, p. 12-13.
15. Ibidem, p. 8, 31-48.
16. Ibidem, p. 48, fig. p. 48;. Simona Teodora Roşca, Icoana pe sticlă din Transilvania (sec. XVIII-XX), Cluj-Napoca, Tradiţii clujene, 2010, p. 213, pl. 56; Juliana Danco, Dumitru Danco, La peinture populaire sur verre de Roumanie, Bucarest, Éditions Meridiane, 1982, p. 126, afirmă că xilogravurile din cărţile bisericeşti tipărite la Blaj au furnizat modele pictorilor de icoane de la Lancrăm.
17. Respectiva ilustraţie ucraineană a putut sta, după opinia noastră, şi la baza icoanei moldoveneşti pictate pe lemn, datată 1666, păstrată la biserica Golia din Iaşi. Vezi Ana Dobjanschi, Victor Simion, Arta în epoca lui Vasile Lupu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1979, p. 61, fig. 41.
18. J. & M. L. Fattorusso, Rome, Florance, 1937, p. 547; Francesco Roncalli, Coup D’oeil sur le Vatican, Tipografia Poliglotta Vaticana, 1989, fig. 35 (color).
19. Gabriel Millet, La Dalmatique du Vatican, Paris, 1945, apud Marina Ileana Sabados, Une icône moldave inconnue du commencement du XVIe siècle, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts, Tome XXVIII, 1991, p. 5, 9.
20. În faza de apariţie a studiului nostru am aflat că cercetătoarea Marina Ileana Sabados, op. cit., p. 3-10, fig. 1-5, prezintă o icoană moldovenească a Duminicii tuturor sfinţilor de la începutul secolului al XVI-lea, pe dosul căreia sunt menţionate numele pictorului, călugărul Amfilofie, şi anul cumpărării: 1514. Aici, Isus Hristos apare în ipostaza de Emmanuel, punându-se un clar accent pe ideea de salut, ca şi în dalmatica de la Vatican, naraţiunea desfăşurându-se însă pe trei registre şi nu în cerc.
