1. Oraşe, în sens occidental, erau doar acelea numite în texte documentare latine civitates (singular civitas), spre deosebire de târguri, chemate oppida (singular oppidum) ori fora (singular forum). Până în secolul al XVI-lea, la formarea Principatului, au existat oraşe în Transilvania doar pe Fundus Regius (Pământul Crăiesc) şi în unele comitate.
2. Vezi, pentru aceste secole şi problematici, culegerea de studii: Zeno Pinter, Ioan-Marian Ţiplic, Maria Emilia Ţiplic (coordonatori), Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI-XIII), Bucureşti, 2005, p. 9-169.
3. Paul Philippi, Ecclesia Theutonicorum Ultrasilvanorum, în „Altera”, I, 1995, nr. 1, passim.
4. Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler (coordonatori), Istoria Transilvaniei, vol. I (până la 1541), ediţia a doua, revăzută şi adăugită.
5. Denumirea de „bulgari” dată românilor din Şchei este, în acest caz, analogă celei de „ungureni”, dată acelor români din Transilvania care treceau, mai ales de la 1700 încoace, spre sud şi răsărit de Carpaţi, în ţările româneşti, ca să scape de asprimea regimului din principatul habsburgic.
6. I.-A. Pop, Contribuţii la istoria culturii româneşti (Cronici braşovene din secolele XVII-XVIII), ediţia a II-a, Cluj-Napoca, 2011, p. 7-62.
7. Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Supplex libellus Valachorum în variantele româneşti de la Şchei, Cluj-Napoca, 1975, p. 13.
8. I.-A. Pop, „Din mâinile valahilor schismatici”. Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV), Bucureşti, 2011, p. 274-361.
9. Marius Porumb, Vechi biserici româneşti din secolele XIII-XVI, în Ştefan Pascu ş.a., Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1982, p. 85-91.
10. Ştefan Pascu, Istoricul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în Şt. Pascu ş.a., „Monumente istorice şi de artă…”, p. 16-17; Alexandru Simon, Feleacul (1367-1587), Cluj-Napoca, 2004, p. 104-106.
11. Al. Simon, op. cit., p. 98.
12. M. Porumb, op. cit., p. 91-92.
13. Denumirile şi ierarhia instituţiilor bisericeşti nu erau atunci bine fixate şi nici identice în toate ţinuturile ortodoxe, aşa cum, în unele situaţii, nu sunt nici chiar astăzi.
14. Şt. Pascu, Istoricul Arhiepiscopiei…, p. 18.
15. Şt. Pascu, Constantin Cihodaru, Konrad G. Gündisch, Damaschin Mioc, Viorica Pervain, Documenta Romaniae Historica. D. Relaţii între Ţările Române, vol. I (1222-1456), Bucureşti, 1977, p. 202-203.
