The heritage of protestant church “St. Maria” from Cisnădioara.
Diary of a monument
We want to emphasize that the purpose of this article is to:
– highlight the first existence of the medieval parish church, probably originally built in Romanesque style, then change one Gothic and completely replaced in 1764 with a baroque one;
– make known certain items/components of particular value which are kept in the church.
So the study will include a catalog of goods that make up the current assets of the church, related to their function in the church or the religious service. The final article will be character rather of an investigation, or in terms expressive of a diary of an ecclesiastical monument from 20th-21st century.
The focus of this study will fall on the completion and data correlation known about the stages of construction of the building and especially about the heritage of the protestant parish church from Cisnădioara (St. Mary), who despite radical structural transformations in the eighteenth century, it has held / holds rich liturgical inventory and church furniture.
Keywords: Heritage, middle ages, Transylvania, Cisnădioara, St. Mary Church, arhin.ro
1. În ultimii ani s-au realizat studii serioase în definirea funcţionalităţii liturgice a polipticelor, v. C. Firea, Altar sau retablu? O reconsiderare a problematicii polipticelor medievale din Transilvania (I), în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p. 129, 141-142; C. Firea, Biserica Sf. Maria din Sibiu – liturghie medievală şi arhitectură gotică (cca. 1350-1550), în Ars Transsilvaniae, XVIII, 2008, p. 49-54.
2. Din păcate, deşi biserica a fost restaurată de mai multe ori, cercetări arheologice nu au fost efectuate pentru a se putea stabili vechimea bisericii şi etapele sale de construcţie.
3. Menţionăm aici doar câteva din lucrările de bază: V. Roth, Kunstdenkmäler aus den sächsischen Kirchen Siebenbürgens, 1. und 2. Bd, Hermannstadt, 1922; V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, vol. I, Bucureşti, 1959; V. Drăguţ, Arta gotică în România, Bucureşti, 1979; ***, 800 de ani biserică a germanilor din Transilvania (sic!), ed. Th. Nägler, Thaur bei Innsbruck, [1991], p. 72-82; C. Firea, Biserica Sf. Maria din Sibiu, p. 49-54.
4. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, Bd. V, hrsg. von G. Gündisch, Köln, 1975, nr. 2511, p. 151.
5. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, Bd. I, hrsg. von Fr. Zimmermann, C. Werner, Hermannstad, 1892, nr. 38, p. 26-28.
6. Mai multe planuri, desene şi fotografii vechi se găsesc în baza de date http://arhin.ro/ creată în cadrul proiectului South Transylvanian Medieval Monuments: Past – Present – Future. Between Archaeology, History and 3D Modeling. În catalogul ilustraţiilor din cadrul articolului de faţă, desenul pentru care am optat este din anul 1865, publicat de [G. Seivert], Die Michelsberger Burg. Eine Historische Skizze, Hermannstadt: Drotleff 1865, 16 S. mit 1 Abb. und 2 Pläne.
7. Mai multe fotografii pot fi vizualizate pe website-ul http://arhin.ro/. Pozele publice din baza de date ce poate fi accesată prin site-ul amintit au fost realizate de M. E. Crîngaci Ţiplic, C. I. Ignat şi I. M. Ţiplic.
8. H. Hienz, Bücherkunde zur Volks- und Heimatforschung der Siebenbürger Sachsen, München, 1960, p. 378-379; R. Heitel, Arheologia monumentului de arhitectură romanică din Cisnădioara, în Apulum, XI, 1973, p. 273-292 (varianta în limba germană: Idem, Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara (Michelsberg), în: Forschungen, 17, 2, 1974), cu bibliografia aferentă.
9. F. G. Rheindt, Burg und Dorf Michelsberg. Eine Schilderung der Vergangenheit und Gegenwart, Hermannstadt, 1904.
10. F. G. Rheindt, Burg und Dorf Michelsberg, p. 22-24.
11. V. Roth, Kunstdenkmäler.
12. H. Michaelis, Der Sankt Michael-Berg in Siebenbürgen, Hermannstadt, 1942.
13. Ibidem, p. 41
14. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, Bd. IV, hrsg. von Fr. Zimmermann, G. Gündisch, Köln, 1937, nr. 2055, p. 369-370.
15. H. Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg, Hermannstadt,1998, p. 487-488.
16. R. Heitel, Arheologia monumentului, p. 259.
17. H. Fabini, op. cit., p. 487-488.
18. Nu ştim dacă aceste săpături au fost asistate sau nu de un arheolog specialist.
19. H. Fabini, op. cit., p. 487.
20. Ibidem.
21. Documentaţia şi releveele se află în Arhiva Consistoriului Superior al Bisericii evanghelice C.A. Sibiu.
22. Arhiva centrală a Bisericii evanghelice C. A. din România, Sibiu, Registrul Neicov 1967: Inventarul comunităţii bisericeşti evangh. C.A. din Cisnădioara – Michelsberg (BK Hermannstadt) – 162.
23. În ceea ce priveşte procesele verbale ale inventarelor parohiilor săseşti, ele se păstrează la Arhiva centrală a Bisericii evanghelice C. A. din România adăpostită şi administrată în cadrul Centrului de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu.
24. Registrul Neicov 1967: Inventarul comunităţii bisericeşti.
25. Registrul Neicov 1967: Inventarul comunităţii bisericeşti.
26. Toate cele 4 panouri au L = 2 m şi Î = 1 m, deci un panou are dimensiunea de cca 0,50 x 1m.
27. După cum se ştie în majoritatea cazurilor de poliptice ce s-au păstrat în Transilvania, pe panourile pictate ce compuneau partea comună a polipticului erau reprezentate imagini de sfinţi (Andrei Kertesz, Altarele şi sculptura, în ***, 800 de ani biserica a germanilor din Transilvania (sic!), ed. Th. Nägler, Thaur bei Innsbruck, [1991], p. 72-82; C. Firea, Altar sau retablu?, p. 130).
28. V. Roth, Geschichte der deutschen Plastik in Siebenbüergen, Strassburg, 1906, p. 32-33, pl. VIII; V. Roth, Siebenbürgische Altäre (Studien zur deutschen Kunstgeschichte, 192), Strassbourg, 1916 p. 177-178, pl. LXXVI; ***, Die deutsche Kunst in Siebenbürgen, hrsg. von V. Roth, Sibiu, 1934, p. 32, 121-122, Abb. 121-122.
29. Propuneri de reconstituiri ale programelor iconografice ale polipticelor doar pe baza a unor componente separate v. C. Firea, Altar sau retablu?, p. 128-134 cu bibliografia.
30. „…capelle beate Maria virginis in cacumine Montis Michaelis…” din villa Montis Michaelis (G. Entz, Erdély Építészete a 11.-13. Században, Kolozsvár, 1994, p. 111).
31. În privinţa destinului statuii, care a fost vândută în secolul al XVIII-lea şi reidentificată în urmă cu cca 50 de ani în satul Coroi v. H. Krasser, Th. Streitfeld, Zur Wiederauffindung der Madona des Mühlbacher Altars, în Studien zur siebenbürgischen Kunstgeschichte, Bukarest, 1976, p. 96-109.
32. Pentru un repertoriu al polipticelor din Transilvania cu analiza temelor iconografice v. C. Firea, Altar sau retablu?, p. 129, 141-142.
33. În privinţa înălţimii statuii în literatură sunt vehiculate două cifre: Î= 1 m (***, Die deutsche Kunst in Siebenbürgen, p. 32, 121-122, Abb. 121-122) sau Î= 1,48 m (***, 800 de ani, p. 82).
34. H. Fabini menţionează că ea provine din biserica din cetate, de pe dealul Sf. Mihail (H. Fabini, op. cit., p. 487).
35. V. Roth, Geschichte der deutschen Plastik, p. 32-33, pl. VIII; V. Roth, Siebenbürgische Altäre, p. 177-178, pl. LXXVI; ***, Die deutsche Kunst in Siebenbürgen, p. 32, 121-122, Abb. 121-122.
36. V. Vătăşianu, op.cit., p. 333, fig. 289; V. Drăguţ, op. cit., p. 292, fig. 317-318; ***, 800 de ani, p. 82.
37. G. D. Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das sächsische Volk, Bd. 1, Hermannstadt, 1899, p. 178-179.
38. V. Roth, Entwickelungsgeschichte des Abendmahlskelches in Siebenbürgen, în V. Roth, Beiträge zur Kunstgeschichte Siebenbürgens, Strassburg, 1914, p. 148-149; V. Roth, Kunstdenkmäler, p. 10, nr. cat. 17, Abb. 13-1.
39. V. Vătăşianu, op. cit., p. 178, fig. 161; V. Drăguţ, op. cit., p. 305, 322; ***, 800 de ani, p. 109, nr. cat. 93.
40. V. supra nota 38.
41. A Magyarországban készült régi egyházi kelyhek kiállításának leiró jegyzéke [Beschreibendes Verzeichnis der Ausstellung alter in Ungarn verfertiger Kirchenkelche], Budapest, 1913, p. 17, nr. cat. 43.
42. V. Roth, Entwickelungsgeschichte, p. 175; V. Roth, Kunstdenkmäler, p. 25, nr. cat. 57, Abb. 25-1; V. Vătăşianu, op. cit., p. 453, fig. 418; V. Drăguţ, op. cit., p. 313; ***, 800 de ani, p. 113, nr. cat. 107.
43. Ibidem.
44. V. Roth, Geschichte des deutschen Kunstgewerbes, in Siebenbürgen, Straßburg, 1908, p. 109; V. Roth, Kunstdenkmäler, p. 206, nr. cat. 534, Abb. 164; V. Vătăşianu, op. cit., p. 454, fig. 421; V. Drăguţ, op. cit., p. 311, fig. 340; ***, 800 de ani, p. 130, nr. cat. 165. 45. V. Roth, Geschichte des deutschen Kunstgewerbes, p. 86; V. Roth, Kunstdenkmäler, p. 188, nr. cat. 461, Abb. 153;
46. V. Vătăşianu, op. cit., p. 453-454, fig. 420; V. Drăguţ, op. cit., p. 311. V. Roth datează piesa ceva mai timpuriu, în secolul al XIV-lea, v. supra nota 45.
47. V. Roth, Kunstdenkmäler, p. 245, nr. cat. 677.
48. Detalii despre caracteristicile orgii v. F. G. Rheindt, Burg und Dorf Michelsberg, p. 22; H. Herbert, Der Haushalt Hermannstadts zur Zeit Karls VI. A. Bürgermeisterrechnungen. Mittheilungen aus den Hermannstädter Magistratprotocollen, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, 24, 1892, Heft 1., p. 170; H. Binder, Orgeln in Siebenbürgen. Ein Beitrag zur siebenbürgischen Orgelgeschichte von den Anfängen bis zur Mitte 19. Jahrhunderts, [Hermannstadt], 2000, p. 134.
49. Conform datelor de la inventarul din 1992. Astăzi ele sunt mai scurte.
50. Conform datelor de la inventarul din 1992. Astăzi ele sunt mai scurte.
51. „Cine doreşte să rupă podoaba de purpură a acestui trandafir, acela trebuie să suporte înţepătura spinilor şi cel care doreşte să savureze bucuria, acela trebuie să rămână tăcut şi la tristeţe” „Cuvântul lui Dumnezeu pentru tot ceea ce este ceea ce-mi place. Donaţie Kristianus Kremer 1736”.
52. La inventarul din 1967 sunt înregistrate doar 3 lăzi din lemn „pentru draperii” cu dimensiunile de 0,80×0,38 m.
53. Pentru detalii v. F. G. Rheindt, Burg und Dorf Michelsberg, p. 22.
54. Din cele 111 bănci, 38 de bănci erau din lemn, simple, fixate, pentru femei (2,80×0,23×0,48 m), 16 bănci din lemn cu pupitru, fixate, pentru bărbaţi (3,50×0,77×1,10 m), 37 bănci din lemn (2,30×0,25×0,48 m), 2 bănci din lemn (3,25×0,27×0,48 m) şi 18 bănci din lemn pentru copii (2,10×0,23×0,38 m). Astăzi se mai păstrează doar câteva, o mare parte dintre ele fiind probabil eliminate din biserică cu ocazia înlocuirii podelei de lemn în 1995.
55. Registrul Neicov 1967: Inventarul comunităţii bisericeşti.
