The Theophanies of a Theo-Geographical Route. The Resurrection Gospel from… Ravenna
The present study originates in its author’s personal experience after the visit of the medieval Christian churches from Nonantola (near Modena) and Ravenna. Based on a variegated specialized literature, the author aims at to successive goals: first of all, he tries to relate the architecture and the sacred iconography with the beginnings of Christianity in western Europe (and also with the history of the heretical doctrines evolved from Christianity). Secundo, he wants to show the extensions of those intense medieval relations with the sacred in the present – as the author does not accept that post- or hyper-modernism is a desecrated world. The study is therefore to be read as a plea for the presence of the sacred in the so-called Entzauberte Welt. A plea for the Wiederzauberung der Welt.
Keywords: history of Christianity, medieval Christianity, sacred iconography, sacred architecture, medieval church of Nonantola, medieval church of Ravenna
1. Cea mai amplă prezentare modernă a Modenei, volumul colectiv „Civita Geminiana. La Citta e il suo Patrono”, Ed. Franco Cosimo Panini, Modena, 1997, 230 pg cu un adaos de amplă bibliografie dedicată vieţii religioase a zonei.
2. Tom I, Modena, 1784, p.59.
3. Datele şi reamintirea imaginilor le-am cules şi recules din lucrarea autorilor Gabriella Malagoli, Ruggero Piccini, Maria Luisa Zambelli, „Nonantola. Storia Arte Cultura”, Nonantola, 2004, p.25-27, 101-137, 157-174. De un real folos cititorului poate fi şi lucrarea lui Paolo Golinelli, „Nonantola i luoghi e la storia. Guida spazio-temporale di un grande centro monastico e del suo territorio”, Ed. Centro Studi Storici Nonantolani/ Gruppo Studi Bassa Modenese, Nonatola, 2007, 119 pg.
4. Întreaga recapitulare de imagini şi date le-am realizat din volumul lui Fatih Cimok, „Uno Guida a Le Sette Chiese”, ED. Turzim Yayainlari, Istambul, 2003, 95 p. De folos fiindu-ne propriile notiţe ale unui pelerinaj fără egal la cele Şapte Biserici ale Apocalipsei.
5. Olivier Clement, „Il respiro dell’ Oriente. Il volto dell’ Ortodossia nella storia”, Ed. Qiqajon, Comunita di Bose, 2011, 113 pg.
6. Archimandrite Vasileios, Abbot of Iveron Monastery, Mount Athos, „Hagia Sophia. The Light of our History”, Alexander Press, Montreal, 2008, p. 3-5.
7. Merită citit romanul lui Aliki Kafetzooupoulou, „Diamante pe Bosfor”, Ed. Ileana, Bucureşti, 2014, 157 pg.
8. Arhimandrit Vasilios Gondakis, „Totul este rugăciune. A trăi în lume ca şi cum am trăi în Sfântul Munte”, Ed. Doxologia, Iaşi, 2013, 49 pg.
9. Giovanni Montanari, Mosaico, culto, cultura. La cultura religiosa nei mosaici delle basiliche ravennati, Opera di religione della Diocesi di Ravenna, 2000, pp. 9-16. Este lucrarea cea mai preţioasă ce poate sta la îndemâna pelerinului, iniţiat cât de cât în cultura locului.
10. Date frugale despre acesta în broşura Stefaniei Salti şi Renatei Venturini, „La storia di Sant’ Apollinare Santo patrono di Ravenna”, Edizioni Stear, Ravenna, 2000, 15 p.
11. Montari, op.cit, pp. 15-21.
12. Marko Ivan Rupnik, „ARTA memorie a comuniunii. Sensul teologic misionar al artei în eseistica lui Viaceslav Ivanovici Ivanov”, Ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuş, 2007, 198 pg.
13. Montari, op.cit, pp. 22-32.
14. Viaţa Sfântului patron al minunatei basilici, în vol. Stefaniei Salti şi Renatei Venturini, „La Storia di San Vitale. Santo martire di Ravenna”, Edizioni Stear, Ravenna, 2000, 15 pg.
15. Andre Fossard, „Il Vangelo secondo Ravenna”, Ed. Itacalibri, 2004, 103 pg.
16. Idem, pg. 73
17. A nu se confunda cu S. Apolinare Nuovo a Ravenna, care era locaş înălţat de către Teodoric al Goţilor, pe la anul 500, pentru a fi loc de slujire pentru cultul arian, purtând hramul Hristos Mântuitorul. Date suplimentare în lucrarea intitulată chiar S. Apolinare Nuovo a Ravenna, Edizioni Salbaroli-Ravenna, ed.aI X-a, 47 pg.
18. Avva Iulian Pomerius, „Sfaturi către preoţi despre viaţa contemplativă”, Ed. Doxologia, Iaşi, 2013, pp. 101-102.
