American Sociology in the Publications of the Sociological School of Bucharest
This article analyzes the American presence in two journals of the Bucharest School of Sociology, as well as the information provided in these journals with regard to the American sociological models and their evolution. The data reviewed demonstrate not only a strong academic connection, but also an active cooperation and consistent exchange of academic knowledge between the two countries. The paper builds on a quantitative study of the full archives of the two journals – Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială (Archive for Science and Social Reform) and Sociologie Românească (Romanian Sociology); its final part is dedicated to the Romanian monographic activity of the U.S. sociologist Ph. Mosely. The conclusion is that the development of the Romanian school of sociology was in line not only with what was happening in the greatest schools of sociology in Europe, but also with the theoretical developments of the American sociology.
Keywords: Bucharest School of Sociology, Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, Sociologie Românească, American sociology, international scientific relations, Ph. Mosely
1. Lucrarea este publicată într-o primă ediţie sub titlul Contemporary Roumania and her problems: a study in modern nationalism, la H. Milford, Oxford University Press, 1932, 422 p., iar ediţia a II-a la Ayer Publishing, 1971, 422 p.
2. Petru Comarnescu propune la moartea lui Franklin Henry Giddings, în 1931, un articol bio-bibliografic în care noatează: „Străduinţele sale au construit o teorie serioasă, bogată şi stimulantă pentru preocupările altor sociologi, faţă de care Giddings rămâne un deschizător de drumuri sigure şi un constructor de sisteme relevante” (Comarnescu 1932: 893-894).
3. Unul dintre promotorii American Sociological Society, Albion Woodbury Small (1954-1926) este adesea recenzat în paginile celor două publicaţii analizate. În 1926, Nicolae Petrescu, specialistul Şcolii de la Bucureşti în sociologie comparativă, consemnează moartea lui Small, „unul din cei mai cunoscuţi promotori ai învăţământului sociologic în Statele-Unite”, însărcinat cu direcţiunea celui dintâi departament de sociologie din America „când se fonda Universitatea din Chicago în 1892” (Petrescu 1927: 514). Nicolae Petrescu urmăreşte contribuţiile lui Small la dezvoltarea ştiinţei sociologice, şi cariera acestuia, de la înfiinţarea publicaţiei American Journal of Sociology în 1895 – pe care o coordonează neîntrerupt până la finalul vieţii –, şi până la preşedinţia American Sociological Society (1912-1913) şi a Institutului Internaţional de Sociologie de la Paris (1922).
4. Autorul intuieşte asemănarea cu noţiunea de „simpatie” conceptualizată de Adam Smith, dar şi deosebirea dintre acestea: Smith consideră „în mod alternativ “simpatia” şi “ajutorul mutual” ca primă cauză a relaţiunilor sociale”, în timp ce Giddings diferenţiază net cele două concepte, în sensul că înţelege conştiinţa de speţă ca pe o „cauză a fenomenelor sociale”, iar ajutorul mutual ca pe un „efect” al acestora (cf. Petrescu 1921a: 334).
5. Este vorba despre raportul de cercetare Recent Social Trends in the United States: Report of the President’s Research Committee on Social Trends, 2 vol, 1933, McGraw-Hill Book Company, inc., published with a Foreword by HERBERT HOOVER, President of the United States.
6. Christina Galitzi a urmat studiile doctorale în Ştiinţe Politice la Columbia University. Întoarsă în ţară, „va deveni membră a Institutului Social Român […], activând în paralel, alături de Xenia Costa-Foru şi Veturia Manuila, la Şcoala Superioară de Asistenţă Socială” (S. Golopenţia 2008: 147).
7. Prima societate a sociologilor americani creată în 1905, actuala American Sociological Association. Una dintre cele mai de seamă realizări ale American Sociological Society, alături de alte nouă organizaţii ştiinţifice şi profesionale în domeniu, este Encyclopaedia of the Social Sciences (New York: Macmillan 1927-1934), recenzată şi în paginile revistei Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială (1932b: 953-954 şi 1933: 364-365). Enciclopedia este considerată „o sinteză de studii, unele dintre ele de proporţii destul de întinse despre şi în legătură cu ştiinţele sociale şi implicaţiile lor” 1932b: 953), „concepută şi lucrată în foarte mare parte în Statele Unite, vrând să aibă un caracter de valabilitate universală şi să fie rodul unei contribuţii internaţionale” (1932b: 954).
8. Christina Galitzi este cea care îl recenzează cel mai adesea pe „eruditul profesor de la Universitatea Harvard” (1938d: 574), Pitirim A. Sorokin, în paginile revistei Sociologie românească.
9. Acceastă instituţie este considerată de Lawrence J. Rhoades cea mai importantă realizare a American Sociological Society, astfel: „Perhaps the four most significant accomplishments were (1) the creation of the Social Science Research Council, (2) the establishment of the Encyclopedia of the Social Sciences, (3) the development of the American Council of Learned Societies devoted to Humanistic Studies, and (4) the redefinition of the status of the social sciences in the curriculum of elementary and secondary schools.” (Rhoades 1981: 6).
10. În original „Son projet d’un grand institut international cadre mal avec la psychologie américaine, qui accepte la centralisation avec méfiance et qui tient beaucoup à l’autonomie et à l’initiative partielle en matière de sciences sociales, comme dans beaucoup d’autres” (traducerea în limba română ne aparţine).
11. În original „Nous avons pensé qu’il faudrait commencer par être mieux connus dans les cercles scientifiques américains et par gagner leur confiance.”
12. În original, „the long series of valuable scientific studies which have been prepared by the Institute or under its auspices”.
