On Contemporary Literary Critique. Post-December Dilemmas and Controversies
The issue of cultural identity and its forms of representation mirroring the relation between a specific national space and its essential cultural patterns should be placed in the contemporary multicultural dynamics, which has stirred different debates on coping with the identity through culture phenomenon. Within the contemporary critical discourse, “the revisionist quarrel” stirred different “attitudes” when dealing with the literary identity theme: the criteria mixture, the vacillation between the ethical/moral revise of “collaborationist literature” and the aesthetic re-consideration of the works belonging to the communist age, between the breaking away with the “founding mythologies” legitimizing the literary adherence to the political doctrine and the recovery of the valid narratives reflecting the fictional representation of World – all these bi-polar analytical views focus the debated issue of canon and its post-totalitarian metamorphosis in the nowadays literary revues.
Keywords: cultural identity, post-December critical discourse, criteria mixture, literary revues, critical dilemmas
1. Paul Cernat, Iluziile revizionismului est-etic (I), în Observatorul cultural, nr. 539/august 2010, articol disponibil la adresa http://www.observatorcultural.ro/Iluziile-revizionismului-e st-etic-(I)*articleID_24183 articles_details.html, accesat la 6 septembrie 2012.
2. Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului, în Observatorul cultural, nr. 126/iulie 2002, articol disponibil la adresa http://www.observatorcultural.ro/Sorin-Alexandrescu-in-oglinda-Occidentului* articleID_3684-articles_details.html, accesat la 12 august 2012. Autorul articolului glosează pe marginea tipologiei identităţii propuse de Sorin Alexandrescu: „Sorin propune o tipologie a identităţii, alcătuită din patru posibile variante de înţelegere a acesteia: a) mereu el însuşi şi mereu acelaşi (identitatea ideală, o utopie pozitivă, romantică); b) nici el însuşi, nici acelaşi (pierderea totală a identităţii, o utopie negativă, o negare anarhică şi sinucigaşă a oricărei valori proprii); c) mereu el însuşi, dar nu mereu acelaşi (cu trăsături generale de continuitate la un nivel superior, dar cu discontinuităţi şi rupturi la un nivel inferior, ceea ce el numeşte o analiză pluralistă, o imagine de sine nuanţată, lucid afectuoasă); d) mereu acelaşi, dar nu şi mereu el însuşi (un tip de identitate
pe care Sorin Alexandrescu îl vede ca rezultat al unui act violent, conducând la o imagine falsă, tipică pentru societatea comunistă totalitară). Chiar din modul în care sunt descrise este clar că Sorin Alexandrescu optează pentru cel de al treilea tip, singurul rezonabil.”
3. Edmond Marc Lipiansky, apud Steluţa Chefani-Pătraşcu, Vasile Alecsandri şi identitatea naţională românească, în vol. Identităţi colective şi identitate naţională. Percepţii asupra alterităţii în lumea medievală şi modernă, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2000, p. 4.
4. Lucian Boia, Românii şi Ceilalţi. Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Ed.Humanitas, 1997, p. 177-223
5. Sorin Alexandrescu, Le paradoxe roumain, în vol. Identitate/alteritate în spaţiul cultural românesc, editor Al. Zub, Iaşi, Ed.Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1996, p. 11-20.
6. Ion Simuţ, Argument în Valenţele europene ale literaturii române contemporane, Ed.Universităţii din Oradea, 2007, p. 8-9.
7. Eugen Simion, Fragmente critice vol.6, Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Literatură şi Artă, 2010, p. 2.
8. Ibidem.
9. Gabriel Dimisianu, Starea criticii (I, II), în Ramuri, nr. 4-5/2011, articole disponibile la adreselehttp://revistaramuri.ro/index.phpid=1488&editie=58&autor=de %20Gabriel%20Dimisianuhttp://revistaramuri.ro/index.phpid=1523&editie=59&autor=de%20Gabriel%20Dimisi anu, accesate la 25 august 2012.
10. Vatra-dialog cu Gheorghe Grigurcu: „N-aş putea consimţi la ideea unei dispariţii a criticii”, nr. 3-4/2011, p. 22, articol disponibil la adresa http://www.revistavatra.ro/pdf/vatra_3_4-2011. pdf, accesat la 3 septembrie 2012.
11. Ibidem., p. 23.
12. Ibidem.
13. Ibidem.
14. Ibidem., p. 22. În viziunea criticului, „termenul est-etică are meritul de-a înfăţişa în alcătuirea sa consubstanţierea dintre etic şi estetic, factori ce n-ar putea fi disociaţi în reconstituirea, analiza şi sancţionarea epocii comuniste străbătute de ţările captive din Estul continentului nostru. Răuvoitorii, cei ce vor să disimuleze ceva din trecutul lor, îl persiflează. Încearcă a-l reduce abuziv la prima sa componentă spre a-l amalgama cu moralizarea, fireşte exterioară, fireşte inadecvată interpretării intrinseci a creaţiei artistice. Dar nu de moralizare e vorba, ci de recunoaşterea valorii estetice, de atâtea ori nesocotite, sfidate, târâte în imundul tendenţionism ideologic. Nu ne referim la conduita extraestetic-existenţială a scriitorilor, nu avem în vedere bunăoară adeziunea la o formaţiune politică, participarea la o şedinţă, relaţiile personale cu nomenclaturiştii etc., ci la text. La păcatul prin text. Punctul de vedere est-etic e un soi de curăţire chimică. Într-însa intră o sumedenie de veşminte murdare, câteodată de lux, din care unele se destramă şi se aruncă în pubele, altele rămân în starea în care-şi pot găsi locul în garderoba care este partea vie a istoriei literare.” Un deziderat de la care criticul abdică în chiar „sentinţele” propuse. Unui Petru Dumitriu, ca să ne referim doar la o „inadecvare”, i se impută vehement opţiunea sa pro-iliesciană. Şi atunci, întrebăm retoric, unde e referinţa la text?!
15. Ibidem., p. 22.
16. Eugen Negrici, Interviu de Cornelia Maria Savu: „Care slugă nu a visat să îmbrace măcar o dată cămaşa de zale a stăpânului“, în Cultura, nr. 54/2011, articol disponibil la adresa
http://revistacultura.ro/nou/2011/12/eugen-negrici-%E2%80%93-70/, accesat la 16 septembrie 2012.
17. Mircea Anghelescu apud George Neagoe, Tranzacţii universitare. Mircea Anghelescu (ed.) – Literatura şi politicul, în Cultura, nr. 322/5 mai 2011, articol disponibil la adresa http://revistacultura.ro/nou/2011/05/tranzactii-universitare/, accesat la 16 august 2012.
18. Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid – Sorin Toma – interviu de Ilie Rad, în România literară, nr. 41/2011, articol disponibil la adresa http://www.romlit.ro/sorin_toma_redactor-ef_al_scnteii_ntre_1947 1960_articolul_despre_poezia_lui_arghezi_lam_scris_din_nsrcinarea_conducerii_superioare_de_partid, accesat la 3 septembrie 2012/.
19. Apud Florin Abraham, „Rezistenţă”, „Gulag”, „Holocaust”şi construirea memoriei democratice după 1989, în Caietele Echinox,nr. 13/2007, articol disponibil la adresa http://www.phantasma.ro/en/caiete.html, accesat la 4 septembrie 2012.
20. Nicoleta Sălcudeanu, A cincea posteritate a lui E.Lovinescu, în Cultura, nr. 54/2011, articol disponibil la adresa http://revistacultura.ro/nou/2011/07/a-cincea-posteritatea-
lui-e-lovinescu/, accesat la 3 septembrie 2012.
21. Paul Cernat, Deconspirarea scriitorilor, mod de întrebuinţare(II), în Observatorul cultural, nr. 575/mai 2011, articoldisponibil la adresahttp://www.observatorcultural.ro/Deconspirarea-scriitorilor-mod-de-intrebuintare-(II)*articleID_25346-articles_details.html, accesat la 2 septembrie 2011.
22. Ibidem.
23. Ibidem.
24. A se vedea în acest sens „cazurile” colaboratorilor cusecuritatea – Ioan Groşan, Nicolae Breban sauauto-denunţul public al lui Ioan Es.Pop din nr. 16/2011 al României literare – „De acum încolo te vei numi Marton.”
