R.W. Seton-Watson and the Hungarian Pragmatic Revisionism (1933-1940)
The perspective of the completion of the Hungarian revisionist plans entered a new more favorable phase in the beginning of the year 1933, when in Germany the Nazi party took over the power. As the Nazis had consolidated their power in Germany and switched over to violating international treaties, Hungary increasingly geared towards Hitler, whom it perceived as its main support for its revisionist goals. The close collaboration with Nazi Germany constituted a permanent mark in the Hungarian foreign policy starting with the year 1933 and until the end of World War II.
However, the orientation towards Nazi Germany did not mean that Hungary abandoned its revisionist action, which was taken over after 1920 in Western states and especially in England, but on the contrary, it experienced a revival in 1933.
The publicist and historian R. W. Seton-Watson had an important role in the advancement of countermeasures by the Romanian State against the actions led by the Hungarian State in England towards the revision of the Treaty of Trianon.
Remaining the same constant and valuable friend of the Romanians, Seton-Watson acted as a determined and active adversary through a wide range of events, scientific papers, essays, lectures, radio shows and reports addressed to the English political circles against the revisionism promoted by Horthy’s Hungary. Seton condemned the dismantling of Transylvania by the second Vienna Dictate of August 30th 1940, also after Romania had entered World War II on the side of Nazi Germany.
Keywords: Vienna Dictate, Transylvania, Treaty Revision, Hungarian frontiers, Trianon
1. În 1933 a apărut ideea creării unui Directorat al celor
patru mari puteri: Anglia, Franţa, Germania şi Italia, ce
prevedea coordonarea politicii acestora în vederea rezolvării
problemelor europene, extraeuropene şi coloniale, luarea
în considerare a posibilităţii revizuirii tratatelor de pace şi
recunoaşterea dreptului Germaniei, al Austriei, Ungariei
şi Bulgariei de a se reînarma. Lansată de guvernul italian,
ideea a găsit o largă aprobare la Berlin şi Londra. Realizarea
proiectului iniţial al pactului ar fi dus la constituirea unui
bloc al celor patru mari puteri cu scopul de a-şi impune
dominaţia în Europa şi de a revizui tratatele de pace. Prin
urmare, Mica Înţelegere a protestat vehement faţă de acest
proiect, determinând influenţarea poziţiei guvernului
francez, ce manifestase o atitudine rezervată; acesta a cerut
excluderea prevederilor referitoare la terţe state, la revizuirea
tratatelor şi la acordarea egalităţii în drepturi de înarmare
a Austriei, Bulgariei şi Ungariei. “Pactul celor patru” a fost
semnat în iunie 1933, dar şi-a pierdut sensul revizionist
iniţial, ceea ce a dus la dezinteresul Germaniei şi Italiei faţă
de el şi la neratificarea lui de către semnatari. Gheorghe
Paşcalău, România şi Marea Britanie. Relaţii politicodiplomatice
1933-1939, Bucureşti, Editura Albatros, 2001,
p. 11-16; Dinu C. Giurescu, Le Pacte à quatre, în Revue
Roumaine d’Histoire, tome XIII (1969), p. 77-102.
2. Pentru amănunte privind atitudinea Angliei în perioada
interbelică faţă de problema revizuirii Tratatului de la
Trianon, vezi Gheorghe Paşcalău, Relaţii politice românoengleze
(1929-1933), Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1995, p. 207-240 şi idem, op. cit., p. 16-48.
3. “Ordinea”, 26 octombrie 1933, p. 4.
4. Gh. Paşcalău, Relaţii politice româno-engleze (1929-
1933), p. 234-235.
5. Arhivele Naționale ale României (în continuare A.N.R.),
fond Ministerul Propagandei Naționale (în continuare
M.P.N.). Presa externă, dosar 440 (1933), f. 11-12; vezi
şi “Dimineaţa”, 3 decembrie 1933; “Cuvântul”, 1 şi 2
decembrie 1933; “Adevărul”, 1 decembrie 1933; “Universul”,
2 decembrie 1933.
6. Henry Wickham Steed (1871-1956) – Corespondent al
ziarului „The Times” în Europa între anii 1896-1913 (între
1902-1913 la Viena). Între 1914-1919 a fost șeful secției
externe a ziarului, iar în 1919-1922 director al ziarului.
Între 1923-1930 a fost editor la cunoscuta revistă engleză
“Review of Reviews”.
7. Robert William Seton-Watson (1879-1951) – publicist,
istoric și, de ce nu, om politic englez, a fost unul dintre
cei mai preţioşi şi eficienţi prieteni europeni ai poporului
român, pe o perioadă ce se întinde mai multe decenii în prima jumătate a secolului al XX-lea. Pentru generaţia Marii Uniri,
numele Seton-Watson şi pseudonimul său, Scotus Viator
(Călătorul Scoţian), au fost identificate cu cel mai popular şi
preţuit crainic şi slujitor străin al cauzei independenţei şi al
desăvârşirii unităţii noastre politice. A fost şi va fi considerat
printre făuritorii unităţii naţionale a românilor.
8. A.N.R., fond M.P.N. Presa externă, dosar 440 (1933), f.
2-30; vezi şi “Dimineaţa”, 3 decembrie 1933; “Cuvântul”,
1 şi 2 decembrie 1933; “Adevărul”, 1 decembrie 1933;
“Universul”, 2 decembrie 1933.
9. Gh. Paşcalău, op. cit., p. 236-237.
10. “Facla”, 5 decembrie 1933; “Viitorul”, 1 decembrie 1933.
11. Sesizând pericolul iminent ce ameninţa graniţele
naţionale, pericol apărut ca rezultat al schimbării raportului
de forţe pe plan internaţional la începutul deceniului
al patrulea, societatea românească a trecut, începând
cu 1932, de la un antirevizionism organic pasiv la unul
activ, în dorinţa de a sprijini factorii de decizie politică.
Drept urmare, la 15 decembrie 1933, se înfiinţa Liga
Antirevizionistă Română, la iniţiativa lui Stelian Popescu,
directorul ziarului “Universul”, ce a avut un rol însemnat
în dezvoltarea mişcării antirevizioniste pe plan intern şi în
susţinerea cauzei româneşti pe plan internaţional. Pentru
amănunte privind mişcarea antirevizionistă din România, în
general, şi Transilvania, în special, vezi Liviu Lazăr, Mişcarea
antirevizionistă din Transilvania în perioada interbelică,
Deva, Editura Călăuza, 2003.
12. A.N.R., fond M.P.N. Presa externă, dosar 268, f. 9.
13. Liviu Lazăr, op. cit., p. 264.
14. A.N.R., fond M.P.N. Propaganda, dosar 835, f. 7.
15. Pentru cooperarea româno-cehoslovacă împotriva
propagandei revizioniste ungare, vezi Nicolae Dascălu,
Cooperarea româno-cehoslovacă în domeniul propagandei
antirevizioniste în perioada interbelică, în Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D. Xenopol”, XXIV, 1,
1987, Iaşi, p. 279-295.
16. A.N.R., fond M.P.N. Propaganda, dosar 835, f. 2-5,7, 8,
11, 19, 22, 24-28.
17. Ibidem, f. 8, 11, 29-31.
18. Robert William Seton-Watson, Treaty Revision and the
Hugarian Frontiers, London, 1934, p. 7-8; vezi şi A.N.R.,
fond M.P.N. Studii şi documentare, dosar 49/1933, f. 2-49
şi fond M.P.N. Propaganda, dosar 835, p. 42-49.
19. Caius Bardoşi, M. Seton-Watson et le révisionnisme
hongrois, în Revue de Transylvanie, I, 1934, nr. 2, p. 107.
20. “Universul”, 29-31 martie şi 6 sept. 1934
21. Robert William Seton-Watson, op. cit., p. 45-46.
22. A.N.R., fond Direcția Generală a Poliției, dos. 55, f. 56-57.
23. Ibidem, fond M.P.N. Propaganda, dosar 835, f. 32, 33,
35-40, 50, 51.
24. Ibidem, f. 65, 66, 69-75; Arhivele Ministerului Afacerilor
Externe (în continuare AMAE), fond 71 Anglia, f. 113, 150,
153, 159, 199.
25. A.N.R., fond M.P.N. Propaganda, dos. 835, f. 52, 53,
60-63; Robert William Seton-Watson, Danubian clues to European peace, London, 1935.
26. Revue de Transylvanie, tome II, no. 2, decembrie 1935, p. 218-219.
27. A.N.R., fond M.P.N. Propaganda, dosar 835, f. 9-10; AMAE, fond 71, Anglia, vol. III, f. 79-80.
28. A.N.R., fond Liga Antirevizionistă Română, dosar 101/1935, f. 3.
29. “Curentul”, 13 iunie 1937, p. 1.
30. A.N.R., fond M.P.N., Studii şi documentare, dosar 37, f. 72-74, 79.
31. Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (Arh. M.Ap.N.), fond 5417, dosar f.n., 1940, poziţia 973, f. 1106-1107.
32. Robert William Seton-Watson, Transilvania, o problemă fundamentală, Oxford, 1943, p. 19; vezi şi N. Popescu-Optaşi, Istoria Transilvaniei în preocupările ştiinţifice ale lui R.W. Seton-Watson, în Revista de Istorie, XXXIII, 1980, p.169-176.
33. De exemplu, între 4 şi 11 februarie au fost planificate asemenea conferinţe, în cadrul cărora Seton-Watson urma a vorbi despre ultimatumul de la 6 februarie 1918, care a dus la Pacea de la Buftea-Bucureşti şi să compare situaţia de atunci cu cea în care se afla România în acel moment, sau despre jafurile şi dezordinile germane din România de la sfârşitul primului război mondial. A.N.R., fond Microfilme Anglia, rola 403, c. 417. Pentru amănunte, vezi Mihai Retegan, Războiul undelor. Aspecte ale radiopropagandei britanice în România (1944), în Revista Arhivelor, an LXIII – vol. XLVIII, nr. 2/1986, p. 168-180.
34. Hugh şi Christopher Seton-Watson, The Making of a New Europe. R. W. Seton-Watson and the last years of Austria-Hungary, Methuen-London, 1981,z p. 432-433.
Arhivele Naționale ale României, fond Direcția Generală a Poliției / National Archives of Romania, fund General Directorate of Police.
Arhivele Naționale ale României, fond Liga Antirevizionistă Română / National Archives of Romania, fund Romanian Antirevisionist Liga.
Arhivele Naționale ale României, fond Microfilme Anglia, rola 403 / National Archives of Romania, fund England Microfilm, roll 403.
Arhivele Naționale ale României, fond Ministerul Propagandei Naționale / National Archives of Romania, fund Ministry of National Propaganda:
Presa externă / Foreign Press,
Propaganda / Propaganda,
Studii şi documentare / Studies and Documentation.
România. Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, fond 71 Anglia / Romania, Archives of the Ministry of Foreign Affairs, fund 71 England.
România. Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, fond 5417 / Romania, Archives of the Ministry of National Defence, fund 5417.
Bardoşi, Caius, M. Seton-Watson et le révisionnisme hongrois, în Revue de Transylvanie, I, 1934, nr. 2 / M. Seton-Watson and the Hungarian Revisionism, in Revue de Transylvanie, I, 1934, nr. 2.
Dascălu, Nicolae, Cooperarea româno-cehoslovacă în domeniul propagandei antirevizioniste în perioada interbelică / Romanian-Czechoslovak cooperation in anti-revisionist propaganda in the interwar period, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie “A.D. Xenopol” / Yearbook of the Institute of History and Archaeology “A.D. Xenopol”, XXIV, 1, 1987, Iaşi, p. 279-295.
Giurescu, Dinu C., Le Pacte à quatre, în Revue Roumaine d’Histoire, tome XIII (1969), p. 77-102.
Lazăr, Liviu, Mişcarea antirevizionistă din Transilvania în perioada interbelică / Anti-revisionist movement in Transylvania during the interwar period, Deva, Editura Călăuza, 2003.
Paşcalău, Gheorghe, Relaţii politice româno-engleze (1929-1933) / Romanian-British political relations (1929-1933), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.
Idem, România şi Marea Britanie. Relaţii politico-diplomatice 1933-1939 / Romania and the Great Britain. Political and Diplomatic Relations 1933-1939, Bucureşti, Editura Albatros, 2001.
Popescu-Optaşi, N., Istoria Transilvaniei în preocupările ştiinţifice ale lui R.W. Seton-Watson / Transylvania’s History in scientific concerns of R.W. Seton-Watson, în Revista de Istorie / Review of History, XXXIII, 1980, p.171-176.
Retegan, Mihai, Războiul undelor. Aspecte ale radiopropagandei britanice în România (1944) / War waves. Aspects of British Radiopropaganda in Romania, în Revista Arhivelor / Archive’s Review, an LXIII, vol. XLVIII, nr. 2/1986, p. 168-180.
Seton-Watson, Hugh şi Christopher, The Making of a New Europe. R. W. Seton-Watson and the last years of Austria-Hungary, Methuen-London, 1981.
Seton-Watson, Robert William, Danubian clues to European peace, London, 1935.
Idem, Transilvania, o problemă fundamentală / Transylvania, a key problem, Oxford, 1943.
“Adevărul”, 1933.
“Cuvântul”, 1933, 1937.
“Dimineaţa”, 1933.
“Facla”, 1933.
“Ordinea”, 26 octombrie 1933.
Revue de Transylvanie, tome II, no. 2, decembrie 1935.
“Universul”, 1933-1934.
“Viitorul”, 1933.
