The Contribution of Printing in the Romanian Countries of the 16th century at the establishment of the literary norm
Print was received with understanding and interest in the Romanian Countries. The craft came to us from the West and was organized by the Slavs. Beginning in Târgovişte, just seventeen years from the first printing with Slavic letters, the art of printing will play a decisive role in spreading and fixing of the supra-dialectal norms. Copies of the books printed in the sixteenth century, in Wallachia, have been found in some churches in Transylvania and Moldavia, but also in Bulgaria, Serbia and Mount Athos. The essence of speech tends to become, the essence of the written language tends to immutability, in conclusion the norms of spoken language are generated and fixated by the written language.
Keywords: first printings, Sixteenth Century, Slavic letters, Wallachia, Moldavia, Mount Athos
1. A se vedea Șt. Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, Chişinău, Editura Hyperion, 1992, p. 131.
2. „S-a început această carte, numită Liturghier, după porunca domnitorului Io[an] Radu voievod, să-i fie lui veşnica pomenire, şi s-au sfârşit această carte din porunca întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi de Dumnezeu păzitului şi prealuminatului domnitor Io[an] Mihnea, marele voievod a toată Ţara Românească şi a părţilor de la Dunăre, fiul marelui Io[an] voievod Vlad, în anul întâi al domniei sale, ostenindu-se şi smeritul monah şi preot Macarie. În anul 7016, crugul soarelui 16…, luna lui noiembrie, 10 zile”.
3. La sfârşitul unui exemplar din această comandă găsim următoarea notă: “Din porunca domnului Io[an] Iliaşcu voievod şi a mamei sale, doamna Elena, eu păcătosul şi cel mai mic dintre oameni, Dimitrie logofăt, nepotul lui Bojidar, am făcut această scriere… în anul 1547”.
4. Pentru istoria acestei şcoli a se vedea cartea Prof. Vasile Oltean, Şcoala românească din Şcheii Braşovului, Bucureşti, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, 1989.
5. F. Zimmermann, W. Carl, G. Müller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, Sibiu, 1902; a se vedea şi idem, Geschichte der Stadt Brasso, Braşov, vol I-VIII 1886-1926.
6. Apud Vasile Oltean, Şcoala românească din Şcheii Braşovului, Bucureşti, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, 1989.
7. G. Mihăilă, Manifestările culturale ale primelor decenii de tipar românesc:”De la Coresi” la Palia de la Orăștie, în Palia de la Orăștie interpretată de…, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984, p. 43.
8. Întrucât Catehismul lui Filip Moldoveanul, din 1544, nu s-a păstrat, iar Tetraevanghelului slavo-român, al aceluiaşi tipograf, i s-au pierdut parţile de început şi de final.
9. Este legat în Codicele de la Ieud.
10. Apud G. Mihăilă, Între Orient şi Occident, Bucureşti, Editura Roza Vânturilor, 1999, p. 251.
11. Ibidem, p. 252.
12. Cu mila lui Dumnezeu eu, diaconul Coresi, deacă văzui că mai toate limbile au cuvântul lu Dumnezeu în limba lor, numai noi rumânii n-avem, și Hristos zise “cine citește să înţăleagă”, și Pavel apostol încă scrie la Corint, că “întru biserică mai vârtos cinci cuvinte cu înţelesul mieu se grăesc, ca și alalţi să învăţ, decât întunearec de cuvinte neînţelese întralte limbi”, – dirept aceia fraţii miei, preoţilor, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat de-am scos din psaltirea sârbească pre limba rumânească.
13. A se vedea Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Palia de la Orăștie (1582). II. Studii, Iaşi, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007 http://www.diacronia.ro/ ro/indexing/details/B29/pdf/2, p. 140.
14. Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Palia de la Orăștie (1582). II. Studii, Iaşi, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2, p.7.
15. Alexandru Gafton, De la traducere la norma literară. Contribuţia traducerii textului biblic la constituirea vechii norme literare, Iaşi, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2012, p.106.
