Historical images of nowadays romanian towns in european printing houses (16th – 18th centuries)
Urban views provide evidence about events that took place in cities: battles, sieges, revolutions, peace treaties, coronations, executions, weddings or funerals, and so on. One of the most important consequences of the invention of printing was that it made possible the multiplication of representations of such events, to be sold to contemporaries, and thus the event became widely known; can be said that those images were the equivalent of today’s newspapers.
The popularity of the city views led to the production of both cheap or sophisticated and elaborate publications, illustrated with high-quality prints.
Printed images of towns occur in the last decades of the 15th century with the first illustrated books. During the centuries, major towns were subject of a larger number of representations drawn, painted, engraved, but mostly printed.
Representations of the current Romania towns have been made on a large variety of supports, but most of them were printed images, published originally but which circulated as well as prints. They are to be found as illustrations inside books printed in several European printing houses.
This paper brings together the titles of books printed in western Europe containing historical images of nowadays Romanian Towns.
Keywords: printing house, urban views, old books, historical images, prints
1. Alberto Manguel, Istoria lecturii, Editura Nemira, Bucureşti, 2011, p. 128.
2. Kristina Hartzer Nguyen, The Made Landscape: City and Country in Seventeenth-Century Dutch Prints, Harvard University Art Museums Bulletin, tom 1, nr. 1, 1992, p. 13.
3. Naomi Miller, Mapping the City. The Language and Culture of cartography in the Renaissance, Continuum International Publishing Group, London – New York, 2002, p. XIV.
4. PDA Harvey, Local and Regional Cartography in Medieval Europe în History of Cartography, vol. I, Cartography in Preistoric, Ancient, and Medieval Europe and the Mediterranean (editat de J.B. Harley şi David Woodward), University of Chicago Press, 1987, p. 489-490.
5. James Elliot, The City in Maps: Urban Mapping to 1900, The British Library, London, 1987, p. 12.
6. Johannes Keuning, The “Civitates” of Braun and Hogenberg, în Imago Mundi, 17, 1963, p. 41.
7. James Elliot, op. cit., p. 12. Johannes Keuning, op. cit., p. 41.
8. James Elliot, op. cit., p. 21.
9. Ibidem, p. 16-19; Kristina Hartzer Nguyen, op. cit., p. 11; Johannes Keuning, op. cit., p. 41; Hugh Cahill, Nuremberg Chronicle, la http://www.kcl.ac.uk/depsta/iss/lib rary/ speccoll/bomarch/bomaug.html, accesat la 20 martie 2004; Anda-Lucia Spânu, Despre surse iconografice utilizate eronat. Cazul „Liber Chronicarum”, în Historia Urbana, XII, 1-2, 2004, p. 23-29.
10. Lucia Nuti, The Perspective Plan in the Sixteenth Century: The Invention of a Representational Language, The Art Bulletin, tom 76, nr. 1, 1994, p. 120-121.
11. Peter Burke, Eyewitnessing. The Use of Images as Historical Evidence, Reaktion Books, London, 2001, p. 84-85.
12. James Elliot, op. cit., p. 82.
13. Kristina Hartzer Nguyen, op. cit., p. 15.
14. Timothy F. Mitchell, From Vedute to Vision: The
Importance of Popular Imagery in Friedrich’s Development of Romantic Landscape Painting, The Art Bulletin, tom 64, nr. 3, 1982, p. 414
15. The Romanian World in Images. XV–XIX Centuries, interactive CD-ROM / Lumea românească în imagini. Secolele XV–XIX, CD-ROM interactiv, NOI Media Print, Bucureşti, [2004].
16. Anda-Lucia Spânu, Vechi reprezentări grafice ale oraşelor din România, Contribuţii privind istoria oraşelor XII, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2012.
17. Lista desfăşurată a numărului de lucrări şi a oraşelor reprezentate, pe secole, în Anexa 2.
18. Lista cărților, ordonată în ordine cronologică, după anul apariției cărții, în Anexa 1. După fiecare titlu sunt menționate între paranteze – acolo unde este cazul – paginile oraşelor reprezentate.
19. După Mainz, unde a funcționat începând cu 1455 prima tipografie a germanului Johannes Gensfleisch, cunoscut sub numele de Gutenberg, după o mică proprietate la ţară a familiei sale, tiparul s-a difuzat cu rapiditate. Tipografii s-au înfiinţat atât în marile centre universitare, unde exista cerere de carte, cât şi în alte oraşe, care ofereau condiţii favorabile de producţie şi oportunităţi de desfacere a mărfii. În 1480 funcţionau deja ateliere tipografice în mai mult de 100 oraşe, şi fenomenul continua să se răspândească. Până la 1500, tiparnițele (vest)europene produseseră peste 20 de milioane de cărți. Se estimează că în secolul următor au fost tipărite între 150 şi 200 de milioane de exemplare. Vezi Lucien Febvre, Henri-Jean Martin, L’apparition du livre, Paris, 1958. Unii dintre primii tipografi şi-au început carierele ca ilustratori; în secolul al XV-lea întâlnim cărţi cu borduri ilustrate manual în jurul textului tipărit (David Bland, A history of book illustration. The illuminated manuscript and he printed book, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1969, p. 101).
20. În secolele al XVI-lea şi al XVII-lea artele au înflorit în Nürnberg ca niciodată înainte sau de atunci, ca urmare a apogeului în dezvoltarea oraşului, datorat meşteşugurilor şi locației oraşului în mijlocul Europei, favorizând comerțul. Alături de Augsburg, Nürnberg a devenit unul dintre cele două mari centre dintre Italia şi nordul Europei. Oraşul a fost un centru timpuriu al umanismului, ştiinței, tiparului şi invențiilor mecanice şi a contribuit mult la dezvoltarea astronomiei. Tipografii şi editorii au o istorie lungă la Nürnberg. Multe dintre editori au lucrat cu artişti cunoscuți ai vremii pentru a produce cărți care ar putea fi, de asemenea, considerate opere de artă. În 1470 Anton Koberger deschis prima editură din Europa, la Nürnberg. La Nürnberg, Anton Koberger şi-a creat o adevărată şcoală de tipografie, unde lucrau nenumărate calfe. De altfel, avea şi cea mai mare tipografie din epocă, cu 24 de prese.
David Bland, A history of book illustration. The illuminated manuscript and the printed book, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1969.
Peter Burke, Eyewitnessing. The Use of Images as Historical Evidence, Reaktion Books, London, 2001.
James Elliot, The City in Maps: Urban Mapping to 1900, The British Library, London, 1987, Lucien Febvre, Henri-Jean Martin, L’apparition du livre, Paris, 1958.
PDA Harvey, Local and Regional Cartography in Medieval Europe în History of Cartography, vol. I, Cartography in Preistoric, Ancient, and Medieval Europe and the Mediterranean (editat de J.B. Harley şi David Woodward), University of Chicago Press, 1987 Kristina Hartzer Nguyen, The Made Landscape: City and Country in Seventeenth-Century Dutch Prints, Harvard University Art Museums Bulletin, tom 1, nr. 1, 1992.
Johannes Keuning, The „Civitates“ of Braun and Hogenberg, în Imago Mundi, 17, 1963.
Alberto Manguel, Istoria lecturii, Editura Nemira, Bucureşti, 2011.
Timothy F. Mitchell, From Vedute to Vision: The Importance of Popular Imagery in Friedrich’s Development of Romantic Landscape Painting, The Art Bulletin, tom 64, nr. 3, 1982.
Lucia Nuti, The Perspective Plan in the Sixteenth Century: The Invention of a Representational Language, The Art Bulletin, tom 76, nr. 1, 1994.
Anda-Lucia Spânu, Despre surse iconografice utilizate eronat. Cazul „Liber Chronicarum”, în Historia Urbana, XII, 1-2, 2004.
Anda-Lucia Spânu, Vechi reprezentări grafice ale oraşelor din România, Contribuţii privind istoria oraşelor XII, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2012.
