The Monographic visual documentation, from ”Types” to Peasants
The article examines a major turning point introduced in social research practice by Dimitrie Gusti’s monographic program of visual documentation. The author argues that the monographic research program entailed an aesthetic that was new relative to the one mobilized by prior research. The visual information (that is, both photographs and filmed footage) gathered by the predecessors of the Gustian school displayed a certain Romantic sensibility, which drew on the ruin trope and the beautiful costume as part of an attempt to come up with a set of cultural types. In opposition to that, the monographic research was guided by direct observation and prioritized the documentation of everyday life. Due to that, the visual data gathered – based on empathy, social mobilization and the intimate knowledge of the subjects – became far more powerful.
Keywords: Dimitrie Gusti, Iosif Berman, visual documentation, types, sociological film.
1. Alexandru Bellu, 1850-1890.
2. Ca și fotografia.
3. Close up.
4. Vezi mai sus, cu referire la fotografie.
5. Realizat în anul 1929, durata 20 minute, regia Paul Sterian, Nicolae Argintescu-Amza, sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti. Un al doilea montaj a fost făcut de către H.H. Stahl cu ajutorul lui Mitu Georgescu, operator Nicolae Barbelian. Conţinut: reprezentarea monografică a comunei Drăguș din jud. Făgăraș.
6. Realizat în anul 1931, durata 30 minute, regia Henri Stahl, Anton Golopenția, operator Tudor Posmantir. Conţinut: prezentarea monografică a satului Cornova din jud. Orhei.
7. Realizat în anul 1936, durata 25 minute, regia și scenariul Henri Stahl, operator Tudor Posmantir. Conţinut: prezentarea monografică a satului Şanț – jud. Năsăud.
8. Realizat în anul 1937, regia Henri Stahl, Constantin Brăiloiu, operator Tudor Posmantir; filmările au fost realizate cu sunet sincron. Conţinut: scene din viața satului Fundul Moldovei, jud. Suceava.
9. Scenariul și regia Dimitrie Gusti, operator Tudor Posmantir.
10. Preoţii, învăţătorii, studenţii, intelectualii satului trăiesc la ţară după forma de viaţă oră şenească, în îmbrăcăminte, moravuri, aranjarea gospodăriei.
11. Descreşterea citadinizării e direct proporţională cu micşorarea pământului stăpânit şi cu vechimea condiţiilor de trai mai umane. Casa mare a cornoveanului cuprinde covoare cu modele noi şi de factură Biedermeier, trecute nu ştiu cum în Basarabia, icoane în cromolitografii cu inscripţii în opt limbi, făcute la München pare-se; în schimb, în cuhne icoana e încă un venerabil sfânt pe lemn, lăicerele, modele mai mult sau ceva mai puţin vechi (toate de cel puţin 50-60 ani) de flori stilizate sau şi mai vechi vârste.
12. Metoda observaţiei directe are anumite reguli definitorii în viziunea gustiană. Aceasta trebuie să fie sinceră, obiectivă, exactă şi completă, apoi controlată şi verificată, colectivă, informată şi pregătită.
