Stefan Czarnowski. Letters sent to Henri Hubert and Marcel Mauss (1905-1937). Edited by Kornelia Konczal and Joanna Wawrzyniak, Instytut Socjologii UW & Oficyna Naukowa, Warszawa 2015
Stefan Czarnowski is connected vith two leading sociological schools of interwar Europe: the Durkheimian as well as the Polish science of society. This edition of correspondence offers rich descriptions and analyses of the intercultural exchanges which have made a valuable contribution to the development of sociological identity in Central and Eastern Europe. It offers more than a historical presentation, as it contains valuable sociological insight into complex multicultural social research – namely identifying major social problems, tracing a comparative approach, understanding the social context of topics, achieving a balance between the diachronic and the synchronic, orienting towards a flexible adaptation to multiple conditionings, redundancies, modified agendas etc.
Keywords: Stefan Czarnowski, correspondence, Henri Hubert, Marcel Mauss, Durkheim’s sociological school, the Polish sociological school
1. Termenul serendipitate semnifică „descoperirea unor fapte neaşteptate, dar capitale, care orientează o nouă teorie” (Septimiu Chelcea, 2001. Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Ed. Economică).
2. Văzut de la Paris, precizau editorii volumului, războiul s-a terminat în 1918; în Europa Central-Estică războiul a durat mai mult, ţinând cont de Revoluţia din octombrie şi de luptele pe care Polonia le-a purtat pentru fixarea graniţelor sale, în special cu Rusia, între 1919-1921 (p. 358-359).
3. Rostas, Zoltan, 2011. Dimitrie Gusti. Un sociologue anime par la passion d”organiser. Les Etudes Sociales, p.1746.
4. Larionescu, Maria, 2007. Istoria sociologiei româneşti. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, p.116-117.
5. Stahl, H. H. , 1971. Învăţăminte metodice şi tehnice. În Sociologia militans. III. Şcoala sociologică de la Bucureşti. Bucureşti: Editura ştiinţifică, p. 80-81.
6. Principiul interdisciplinarităţii are două sensuri principale la D. Gusti: primul înţeles este apropiat de accepţiunea durkheimiană, de „sinteză multidisciplinară a unor puncte de vedere aparţinând ştiinţelor sociale particulare şi a sociologiilor parţiale în vederea edificării unei sociologii sistematice şi de cuprindere unitară, panoramică, a tuturor fenomenelor şi proceselor unei unităţi sociale prin cooperarea specialiştilor şi sociologilor de pe poziţiile integratoare ale sociologiei; al doilea sens se referă la transformarea sistemului sociologic gustian în “unealtă de lucru” prin operaţionalizarea acestuia în ipoteze şi metode de investigaţie empirică marchează naşterea monografiei sociologice” (Larionescu, 2007, p. 122) .
