Paul Goma. Adameva: The Autoprojection of the Creative Self (Part II)
Representing a part of a large study, the text aims to illustrate the metamorphoses of the creative self, bending towards the inner conflict, resolved in the light of awareness. Paul Goma’s excess of sincerity is perceived as a sin, but he assumes the past equally with all its disappointments and achievements. In addition, he develops a whole theory on achrony, on flat time, rebuilding an identity, but having at the same time the function of a reply to the Communist System.
Thus, in the middle of the positive slope, we see the emergence of two parallel lines, visible and with no trace of disbelief, written in gold ink: personal history (personal tragedy) and general history (historical wave of events), the latter tending to destroy the first one by assimilating it without mercy. And perhaps, in the absence of a memory and a vigilant awareness, the disaster would be inevitable, but Paul Goma exercises his (paradigmatic) memory and testifies.
The author is aware that the reference to a particular time and space acknowledges a structure of existence. Thus he revives, by means of remembering and eidetically, the crucial moments of the life. However these are not just the moments of a single life and this fact honors him in the light of this balance of profit and loss: the narrator accounts, in fact, an entire historical period. He moves from I to the others and stays alive, according to Tzvetan Todorov’s happy assertion, not necessarily for the sake of living, but on account of having a support for memory and making it possible to be told.
Keywords: Paul Goma, Adameva, Lăteşti, creative ego, exemplary memory, vigilant conscience, human quality.
1. Liviu Antonesei, Ce ne-am face fără Goma? Exerciţiu de admiraţie în chip de prefaţă la Adameva I, Casa de presă și Editură ‹‹Loreley››, Iași, 1995, p. 8.
2. Pavel Câmpeanu, The origins of Stalinism: From Leninist revolution to Stalinist society. Armonk, N.Y.: M. E. Sharpe, p. 22, apud Katherine Verdery, Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, Traducere de Mona Antohi şi Sorin Antohi, Humanitas, Bucureşti, 1994, p. 242.
3. Paul Goma, Adameva, Curtea Veche Publishing, București, 2008, p. 16.
4. Ibidem, pp. 27-28.
5. Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, ediţia a II-a, revăzută și adăugită, Allfa, București, 1996, p. 51, apud Sanda Cordoș, Literatura între revoluţie și reacţiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999, pp. 164-165.
6. L. Kolakovski, apud Jacques Rupnic, L’Autre Europe. Crise et fin du communisme, nouvelle édition revue et augumentée, Paris, Éditions Odile Jacob, 1993, p. 321, apud Sanda Cordoș, op. cit., p. 166.
7. Alexandr Soljeniţîn, Arhipelagul Gulag, I, Traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, Postfaţă de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 219.
8. Virgil Podoabă, Adameva sau Cartea recapitulativă a experienţei creatoare, în Punctul critic. Pagini despre și de confesso-literatură. Studii și mărturii, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 133.
9. Paul Goma, op. cit., pp. 31-32.
10. Idem, 2008, p. 30.
11. Ibidem, p. 32.
12. Tzvetan Todorov, Confruntarea cu extrema. Victime și torţionari în secolul XX, Traducere din franceză de Traian Nica, Humanitas, București, 1996, p. 94.
13. Vezi Virgil Podoabă, Fenomenologia punctului de plecare, Editura Universităţii ,,Transilvania”, Braşov, 2008, pp. 48-53. 14. Vezi Paul Goma, Bonifacia, Editura Anamarol, Bucureşti, 2006.
14. Vezi Paul Goma, Bonifacia, Editura Anamarol, Bucureşti, 2006.
15. Otto Weininger, Sex şi caracter. Eseuri de ieri şi de azi, Traducere de Mioara Mocanu, Institutul European, 2009, Iaşi, p. 103.
