“Legenda Aurea.” An Exercise of Historical Catechesis
The present study analyzes the medieval text Legenda Aurea belonging to Jacoppo of Varazza or Varagine, a Dominican monk born in 1228 or 1230 who dies as archbishop of Genoa on July 14th, 1298. His foremost work, Legenda Aurea, also known as Legenda sanctorum or Historia Lombardica, is a compilation of the lives of the saints written with a view quite similar to that of a modern columnist, which makes of Jacoppo of Voragine one of the main illustrators of the historical catechesis. The study focuses on the presentation Jacoppo of Voragine makes to the figures of some essential saints – such as Saint Andrew, Saint Nicholas, Saint Stephen, Saint John the Evangelist.
Keywords: legenda Aurea, dominican text, Jacoppo of Voraigne, catechesis
1. Philippe Coulangeon, Sociologie des practiques culturelles, Ed. Decouverte, 2005, pp. 9-12, 13-28.
2. Andrei Cornea, Scriere și oralitate în cultura antică, Humanitas, București, 2006, pg. 14.
3. A se vedea uriașa propunere editorială a lui Stephane Tuffery, DATA MINING et statistique decisionelle…, Editions Technip, 2012, ed.4, 82 pg.
4. G. P. Maggioni, Aspetti originali della ‘Legenda aurea’ di Iacopo da Varazze , in Medioevo e Rinascimento , IV (1990), pp. 143-201, care explică o serie de recurențe ale modelului de lectură catehetică asupra subiectului.
5. J. Le Goff, La naissance du Purgatoire, Paris 1981, pp. 430-433
6. Articolul Bartolomeo di Trento al lui Angelico Ferrua în Dizionario Biografico degli Italiani – Volume 6 (1964), cu bibliografia aferentă. De referință rămâne studiul lui J. L. Sette, Fra, Bartolomeo da Trento, in rev. Tridentium, VIII (1905), pp. 22-39
7. A se vedea articolul lui Fabrizio Beggiato, Vincenzo di Beauvais, în Enciclopedia Dantesca, 1970, dezvoltând un articol din Enciclopedia Italiana, 1937.
8. A. Boureau, La Légende dorée. Le système narratif de Jacques de Voragine (+1298), Paris, 1984, pg. 23
9. Capitán Díaz, A.: “El humanismo pedagógico de Juan Luis Vives”, en Historia del pensamiento pedagógico en Europa. Dykinson, Madrid, 1984, pp. 358-376.
10. Cele mai importante date le-am descoperit la P. Réfice, Jacopo da Varazze (o de Voragine, de Varagine), în Enciclopedia dell’ Arte Medievale (1996) și articolul lui Daniele Bolognini Beato Giacomo (Iacopo) di Varazze, Arcivescovo di Genova 13 Iuglio, din http://www.santiebeati.it/dettaglio/62400 (12 iunie 2014, 31 martie 2015).
11. Lipsindu-i introducerea în simbolistica diviziunii anului liturgic, partea primă a manuscrisului latin de 350 de pagini care a fost socotit sursa primă a celorlalte ediții.
12. Alte opere ale lui Jacopo: Sermones de omnibus sanctis, Sermones de omnibus Evangeliis dominicalibus, i Sermones de omnibus Evangeliis que in singulis feriis in Quadragesima leguntur , il Liber Marialis e la Chronica civitatis Ianuensis . Criticii amintesc ca fiind posibile ale lui lucrările: la Legenda seu vita sancti Syri episcopi Ianuensis , la Historia translationis reliquiarum Sancti Iohannis Baptistae Ianuam , la Historia reliquiarum que sunt in monasterio sororum SS. Philippi et Iacobi de Ianua , il Tractatus miraculorum reliquiarum Sancti Florentii. Historia translationis reliquiarum eiusdem , la Passio Sancti Cassiani . O listă completă și analiza operei sale în Jacobi di Voragine Tractatus de libris b. Augustini ep. editis , ed. by J. A. McCormick from Manuscripts and Unique Printing, Dissertation Abstract 25, 1964-65.
13. Μυρμιδόνες, din μύρμηξ, «furnică», în latină având forma Myrmidones. Sunt un popor din mitologia greacă, urmașii lui Mirmidon, fiul lui Zeus. Popor al anticei Tesalia Ftitodice, are ca reprezentant remarcabil pe Achile. Amintiți de Homer în Iliada, în contextul Războiului Troiei. Sunt amintiți cu numele: Alcimedont, Eudoro, Feniceus, Menestius și Pisandrus O legendă ulterioară amintește de poporul mirmidonilor, cei transforați din furnici în oameni, pentru a popula insula Eghina, ce fusese devastată de flagelul unei boli, blestemul Erei. Fiul lui Zeus și al nimfei Egina, Eaco, este primul rege al Eghinei, a cărui greșeală atrăsese furia soaței sale, Era.
14. E mai mult o aluzie a autorului la adresa arienilor de la Sinodul I Ecumenic, dese ori pomeniți sub chipul câinilor turbați, iconografie păstrată pentru ereticii de orice fel.
15. Fără a avea referința în text, știm că aceste cuvinte sunt din Faptele Apostolilor 6.2-4.
16. De unde numele său – Arhidiaconul Ștefan.
17. Cetatea unde era episcop Augustin
