Nikolai Klyuev, or On Poetry and Prophecy in the Life of a Contemporary of Sergei Yesenin’s
This papar reintroduces the topos of the poet-prophet as mirrored in the life and work of a prominent (yet untranslated into the Romanian) poet of the Russian Modernism, Nikolay Kluyev (1884-1937). An idea as old as poetry itself, this conception of the poet’s mission gathers new connotations within the Modernist conflation of life and art (zhiznetvorchestvo), to which the tensioned and tragic fate of Kluyev is an illustration. The poet’s slow rehabilitation in the last decades of the 20th century involved his reappraisal precisely within the poet-prophet paradigm. This paper illustrates and discusses some of Klyuev’s poems and letters.
Keywords: Modernism, Nikolai Klyuev, poetic prophecy, Russian poetry, zhiznetvorchestvo
1. Angara Nyiri, Dicţionarul scriitorilor ruşi. Eseuri biobibliografice în două volume, Bucureşti, Editura Bizantină, Bucureşti, 2003, p. 285-2862. Eseurile şi discursul ţinut cu ocazia decernării premiului Nobel de către poetul rus-american Iosif Brodski (Joseph Brodsky ) a readus tema mesianică ca paradigmă a poeziei ruse, v. http://nobelprize.org/nobel_prizes /literature/laureates/1987/brodsky-lecture-r.html (from Les Prix Nobel. The Nobel Prizes 1987, Editor Wilhelm Odelberg, [Nobel Foundation], Stockholm, 1988), accesat la data de
15 ianuarie 2010. Aspectele retorice şi resursele poetice ale toposului poetului-vates continuă să atragă atenţia unor cercetători ruşi contemporani: Natalia Fateeva, Osnovnye
tendentsii razvitiya poeticheskogo yazyka v kontse XX veka, în ”NLO”, 2001, No. 50, http://magazines.russ.ru/nlo/2001/50/fatte-pr.html, accesat la 15 ianuarie 2010.
3. Vitali Shentalinski (Voskesshee slovo, în Novy Mir, 1995,No. 3, http://magazines.russ.ru/novyi_mi/1995/3/shental-pr., accesat la 15 ianuarie 2010) este autorul unui volum consacrat recuperării operelor literare confiscate scriitorilor ruşi persecutaţi.
4. Volumul Serdtse edinoroga, S.-Peterburg, Izd. KHristianskogo gosudarstvennogo universiteta, 1999, 1071p. este singura ediţie completă de poezii şi poeme, editată
de A.I. Mikhailov, editorul volumului de proză al lui Kliuev, Slovesnoe drevo, S.-Peterburg, Rostok, 2003, 688 p. (Numită în continuare Kliuev 2003).
5. Aici şi mai jos, în corpul articolului, din dorinţa de a (re)apropia textul şi numele ruseşti de percepţia cititorului român, numele şi titlurile ruseşti vor fi transcrise utilizînduse
alfabetul limbii române, oarecum împotriva uzanţelor academice (care ar impune Skify sau, mai jos, Pogorelščina ori Pogorel’shchina, transcris Pogorel’şcina.), regăsindu-se în Note
şi Bibliografie în varianta ”British Standard” de romanizare a literelor alfabetului chirilic. Numele unor clasici ruşi vor fi transcrise conform tradiţiei existente în cultura română.
6. „Skify“ a fost o grupare coordonată de criticul literar şi sociologul Ivanov-Razumnik (Razumnik Vasilievich Ivanov, 1876-1946) în care o prezenţă de primă mărime a fost poetul Aleksandr Blok. Studiul lui Ivanov-Razumnik, Prirody radostnyj prichastnik (Poeziya Nikolaya Klyueva.) Poety des’atykh godov, în Tvorchestvo i kritika, Peterburg, 1922, p.196-200, a fost, alături de cel al poetului simbolist Valeri Briusov, una dintre primele introduceri la opera lui Kliuev.
7. Opera lui Hlebnikov, un inovator al limbajului poeziei ruse din epoca modernismului, a fost prezentată culturii române în două lucrări apărute în anul 1999: Livia Cotorcea, Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov, Brăila, Editura Istros şi Alexandru Ivănescu, în Velimir Hlebnikov, Opere alese, Bucureşti, Editura Curtea Veche 1999.
8. Preotul şi autorul de opere polemice Avvakum Petrov (1621-1682), cunoscut sub numele de „protopopul Avvakum”, a avut o activitatea prodigioasă în aşa-numita perioadă a Vremurilor Tulburi, cînd Biserica Rusă a cunoscut o tragică schismă. Autor al unei importante
autobiografii, Avvakum, sanctificat ca personaj emblematic pentru fermitatea sa în confruntarea de interese politice şi mentalităţi din cadrul Bisericii Ruse (din care s-a şi desprins ca unul din „schismatici”, sau „raskolnici”), a devenit un prototip literar şi model de limbă şi stil pentru Tolstoi, Dostoievski, Soljeniţîn etc.
9. Termen introdus de criticul V. Lvov-Rogachevskii, în studiul Poeziya novoy Rossii (Moskva, 1919), vehiculat cu referire la poeţii Serghei Esenin (1895-1925), Aleksandr Shiryaevets (Abramov, 1887-1924), Sergei Klychkov (1889-1937), Pyotr Oreshin (1887-1939) etc. Fără manifest şi o estetică anume, aceşti poeţi au fost legaţi prin tematica
folclorică abordată şi prin poetici comparabile, contribuind, ca şi Kliuev, la „redescoperirea” Rusiei tradiţionale, profunde de către elita literară rusă.
10. Ilustraţia reprezentînd cele două păsări mitologice, Gamaiun (Alkonost) şi Sirin, îi aparţine unui reprezentant al acestui curent neo-rus, pictorului Viktor M. Vasneţov
(1848-1926).
11. Editată de K.M. Azadovski, Gagar’ya sud’bina Nikolaia Klyueva, Sankt-Peterburg, Inapress, 2004.
12. Situaţia şi atitudinea poeţilor „neo-ruralişti” faţă de aceştia a fost diferită, iar grupul şi o serie de elemente ale culturii sale au cunoscut o dezvoltare literară. Astfel,
Esenin a crescut în strîns contact cu aceştia, în timp de Klîcikov aparţinea grupului. În poemele şi în autobiografia sa, Kliuev îşi revendică originea din rîndurile credincioşilor
creştin ortodocşi de rit vechi. Legătura cu reprezentanţii simbolismului a atras atenţia cercetătorului N.N. Sukhomlinskii, Staroobryadcheskiy mif v russkoy kulture
„serebryannogo veka”, în Staroobryadcestvo Ukrainy i Rossii: proshloe i sovremennost’, Materialy II Vseukrainskoy nauchnoprakticheskoy konferentsii, 1-3.10.2004, Kiev,
http://portal-credo.ru/site/index.php?act=lib&id=1547, accesat la data de 15 ianuarie 2010. Problema este abordată la nivelul poeticii de Lyudmila A. Kisëleva, în Mifologiya i
realii staroobryadchestva v “Pesn’ o Velikoy Materi” Nikolaya Klyueva, în Pravoslavie i kul’tura, Kiev, 2001, No. 1, p. 3-20.
13. V. Nikolay Klyuev glazami sovremennikov, Sankt-Peterburg, Editura Rostok, 2005, (numită în continuare Kliuev 2005) cu o prefaţă de A. Mikhailov, sugestiv intitulată „Sînt un
mujic aparte” (Ia muzhik, no osoboy porody, p. 5-24). Volumul include referinţe la Kliuev aparţinînd, în afară de Blok, unor scriitori şi oameni de cultură de primă importanţă: Anna
Ahmatova, Aleksei Remizov, Georghi Ivanov, Esenin etc.
14. Redat în termeni vulgari de persecutorii poetului în perioada stalinistă şi de către urmaşii acestora, conform unui studiu de Michael Makine, Whose Klyuev. Polemics of
Identity and Poetry, în Slavonic and East European Review, Vol. 85, no 2, (2007), p. 231-270.
15. Kliuev 2005, p. 33-44
16. Din prima scrisoare adresată de Kliuev lui A. Blok, datată 12 noiembrie 1907, preluată de pe http://www.nkpoety. narod.ru/win/main/main.html, accesat la data de 15
ianuarie 2010.
17. Aici şi mai jos, traducerile, în general, conform uzanţelor, literale, aparţin autoarei prezentului articol.
18. Valentin Sventsitskii, articolul introductiv la volumul Kliuev N., Bratskie pesni, M., 1912, p. III-XIV, http://kluev.org.ua/critics/svenc.htm, accesat la data de 15 ianuarie 2010.
19. Nikolai Gumilëv, Pisma o russkoy poezii, în Apollon, S.-Peterburg, 1912, No.6, p. 53,
http://kluev.org.ua/critics/gumilev_pisma.htm, accesat la data de 15 ianuarie 2010.
20. Makine, Op.cit., trimite la o demonstraţie potrivită căreia autorul acestei note ar fi fost Kliuev însuşi.
21. Sub semnul mamei debutează textul „auto(mito)biografiei” lui Kliuev.
22. Tema credinţei creştin ortodoxe de rit vechi se constituie într-un capitol aparte al biografiei poetice a lui Kliuev prin referinţa la părinţii săi ca aparţinînd acestor„schismatici” („rasklonici”), prin viziunile utopic-folclorice ale „minunatului oraş Kitej” şi ale distrugerii satului tradiţional, prin intertextul biblic cu trimiteri la modelul lui Avvakum. V. şi Nota XII supra.
23. Cercetătorii observă că „migraţiile” textuale precum utilizarea aceluiaşi text sînt tipice pentru Kliuev, mai ales în ultima perioadă a creaţiei sale, cea în care nu a putut publica.
24. În studiul introductiv de V.G. Bazanov, Poeziya Nikolaya Klyueva, la volumul de versuri, Nikolai Kliuev. Stikhotvoreniya i poémy, Leningrad, 1982, p. 5-52.
25. Rus.”jgucii otprîsk Avvakuma”, v. Nota viii supra.
26. Am rezumat aici observaţiile lui Makine, op.cit., v. Nota xx supra.
27. L. G. Iatskevich, S.H. Golovkina, Proekt poeticheskogo slovar’ya N.A. Klyueva, în Klyuevskii zbornik, Vologodskii Pedagogicheskii institut, Vologda, Legia, 2000, p. 5-36,
http://kluev.org.ua/collegium/vologda.htm, accesat la data de 15 ianuarie 2010
28. Viktor Petrov prezintă şi discută, în articolul Poslednii dom poéta. Zhizn’ i smert’ Nikolaya Klyueva, http://www.hrono.ru/text/2008/petrov0908.html, accesat la data de 15 ianuarie 2010, circumstanţele morţii lui Kliuev în oraşul Tomsk din Siberia
29. Ibid.
30. Kliuev 2003, p. 340.
31. Kliuev 2003, p. 340-41
32. Kliuev 2003, p. 314.
