Ivan Aksakov’s Letters from Bessarabia
The poet and literary critic Ivan Aksakov (1823-1886) has published in 1888 a massive selection from his letters, bearing the title Letters to Those from Home. His correspondence revealed a keen intelligence, able to observe, seize and digest the various aspects of the numerous countries he visited. In what regards Romanian culture, these letters are important insofar they reflect Bessarabian culture at the middle of the XIXth century (when Aksakov had been sent there with the alleged purpose of inspecting bakeries, cereal stores, and Jewish schools, whereas his secret mission was to identify the possible conspirative connections against the Russian Empire between the Polish immigration and the locals).
Keywords: Russian literature from the XIXth century, correspondence, Ivan Aksakov’s letters, Bessarabian culture in the XIXth century
1. În Basarabia, Aksakov fusese trimis, chipurile, spre a
inspecta brutăriile, magaziile de cereale şi şcolile evreieşti.
În realitate, avea misiunea de a se informa în legătură cu
starea de spirit a lipovenilor şi a cazacilor nekrasovişti după
întemeierea Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi de la
Fîntîna Albă şi a vedea dacă aceştia nu complotează
împotriva imperiului, eventual aţîţaţi de emigranţii polonezi
stabiliţi la Dunăre. Raportul oficial înaintat ministrului L.A.
Perovski, Însemnare despre schismaticii din Basarabia, a fost
publicat de revista „Russkii arhiv” în 1888.
2. În ediţia de Opere în 7 volume.
3. Îşi trag numele de la atamanul Ignat Fiodorovici
Nekras(ov), cel care i-a condus pe cazacii de pe Don, prin
Cuban, la gurile Dunării. Filosoful Konstantin Nikolaevici
Leontiev, într-o vreme vice-consul al Rusiei la Tulcea, îi
numeşte „ignat-cazaci”.
4. Mihail Semionovici Voronţov (1782-1856), conte,
feldmareşal, om de stat, guvernator general al Basarabiei.
Din 1844, guvernator general al Caucazului.
5. Jérôme Bonaparte (1784-1860), frate mai mic al lui
Napoleon I şi rege al Westfaliei (1708-1813).
6. Aksakov îi are în vedere pe ortodocşii de rit vechi
(staroveri), fie ei lipoveni, fie cazaci nekrasovişti.
7. În prezent, reşedinţă de judeţ.
8. În original, Старая Слава.
9. Astăzi, Carcaliu.
10. Dobrogea se afla sub stăpînire turcească.
11. Aleksandr Hristoforovici Benkendorf (1783-1844),
conte, general de cavalerie, din 1826 şi pînă în anul morţii,
şef al poliţiei.
12. Pe parcursul întregului Ev Mediu, Cetatea Albă, odată
cucerită de turci în 1484, se va numi Akkerman.
13. Legate desigur de evenimentele Revoluţiei de la 1848.
14. Oraş întemeiat de coloniştii bulgari în 1821.
15. Vilkovo a fost întemeiat în 1746 de un grup de lipoveni
refugiaţi din Rusia. Este supranumit „Veneţia de pe
Dunăre”.
16. Prin înfiinţarea Mitropoliei de Rit Vechi de la Fîntîna
Albă în 1846, s-a restabilit ierarhia bisericească în trei
trepte, au putut fi unşi episcopi şi hirotoniţi preoţi.
17. Servitorul lui Ivan Aksakov.
18. În original, Гусиный ерик.
19. Pentru o nouă numire.
20. Generalul-locotenent Pavel Ivanovici Fiodorov a fost
numit guvernator al Basarabiei în locul contelui Voronţov.
21. De la Fîntîna Albă, actualmente în Ucraina.
22. Surprinde acest calificativ al lui Ivan Aksakov la adresa
ierarhiei bisericeşti de la Fîntîna Albă, în contextul unui
discurs în genere moderat, adesea în dezacord cu optica
oficială.
23. I. Aksakov a dezvoltat problema totalei ignoranţe a
funcţionarilor statului cu privire la ortodocşii de rit vechi în
raportul Despre schismaticii din Basarabia, adresat ministrului
de interne.
24. În original, Жабриены.
25. Konstantin Sergheevici Aksakov (1817-1860), fratele
semnatarului scrisorii, renumit slavofil.
26. Este vorba despre Nadejda Timofeevna Kartaşevskaia
şi de fiica acesteia, Maria, care trebuiau să sosească la
Moscova în decembrie 1848. Sora autorului scrisorii, Vera
Sergheevna, era prietenă cu Maria Kartaşevskaia.
27. Vers citat din memorie, dintr-o poezie a lui M.I.
Lermontov.
28. Termenul чумак, tradus de noi prin căruţaş (cărăuş),
desemna prestatorii unei îndeletniciri odinioară foarte
răspîndite în părţile de sud ale Ucrainei. Carele mînate de
aceştia transportau grîu în Crimeea şi pe Don, de unde
aduceau peşte şi sare. Cei care au citit ampla nuvelă
cehoviană Stepa au putut afla mai multe despre modul de
viaţă al acestor oameni aflaţi mereu pe drum.
29. Căruţaş din Basarabia.
