The Archaeology of Words.
The text of “Romanian’s Chronicle” from the perspective of a semantic research
“Romanian’s Chronicle”, the most representative work of Gheorghe Ţincai has been the object of numerous historiographic aproaches that tried to catch the attributes of the author’s conception and historical method, the infusion and the importance of his contributions brought to the development of the modern Romanian writing. The diversification of the working methodology in the field of historiographic analyses allows us at the moment new approaches. The present work is to reveal the closeness to the text of „Romanian’s Chronicle” from the perspective of a semantic investigation that aims at identifying the elements which individualize the author’s writing and profile within the generation of the Transylvanian School, opening at the same time the gate of knowledge concerning the manner in which the political conceptions within the era of change have crystallized.
Keywords: Archaeology of words, Enlightenment, Romanian’s Chronicle, Transylvanian School, Semantic analysis
1. Tullio de Mauro, Introducere în semantică, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 65.
2. Pompiliu Teodor, Iacob Mârza, Laura Stanciu,
Semantică politică iluministă în Transilvania (sec.XVIIXIX):
Glosar de termeni, Alba Iulia, Aeternitas, 2002,
763 pagini, Iacob Mârza, Laura Stanciu, Sens şi
reprezentare în dinamica gândirii politice din
Transilvania, (sec XVII-XIX). Dicţionar terminologic
explicativ. Bază de date, Cluj-Napoca, Editura
Argonaut, 2005.
3. Éva H. Balázs, A.L. Sclözer und seine ungarischen
Anhänger, în vol. Formen der europäischen Aufklärung.
Untersuchungen zur Situation von Christentum, Bildung
und Wissenschaft im 18. Jahrhundert, Herausgegeben
von Friedrich Engel-Janosi, Grete Kilingenstein,
Heinrich Lutz, Wien, 1976, p. 251-269.
4. Peter H. Reill, Science and the Science in the
Spätaufkläerung, în Hans Erich Bodeker, Georg G.
Iggers, Jonathan B. Knudsen, Peter H. Reill,
Aufklärung und Geschichte. Studien zur deutschen
Geschichtswissenschaft im 18 Jahrhundert, Göttingen,
1986, p. 430-451.
5. László Sziklay, La réforme et la création de la langue
littéraire des peouples de l’Europe Centrale et Orientale à
l’Époque des Lumières, în Objet et méthodes de l’histoire
de la culture, volume publié sour la direction de Jacques
Le Goff et Béla Köpeczi, Paris, Budapest, 1982, p. 133-
143.
6. Béla Köpeczi, Le rôle de l’imprimerie universitaire de
Buda dans le developpement culturel des peouples de
l’Europe Centrale et Orientale à la fin du XVIII-e et au
début du XIX-e siècle, în Péter Király, Typographia
Universitatis Hungaricae Budae 1777-1848, Budapest,
Akadémiai Kiado, 1983, p. 30.
7. Idem, Lumières et Nation en Europe Centrale et
Orientale, în Studia Historica Academiae Scientiarum
Hungaricae, Budapest, Akadémiai Kiado, 1980, p. 9.
8. Ibidem, p. 8-9; Péter Király, Zur Frage der
Osteuropäischen Schriftsprachen und Rechtschreibung in
Lichte der Druckwerke der Universitätdruckerei in Ofen,
în Péter Király, Typographia UniversitatisHungaricae
Budae 1777-1848, Budapest, Akadémiai Kiado, 1983, p.
35-43; Géza Fülöp, Die Universitätdruckerei und das
Ungarische Buch und Verlagswesen im Zeitalter der
Aufklärung und der Reformzeit, în Péter Király,
Typographia Universitatis Hungaricae Budae 1777-1848,
Budapest, Akadémiai Kiado, 1983, p. 113-118.
9. […] că toată partea aceasta a Hronicei românilor cu
acela rînd va merge, ca şi cea mai dinnainte, începînd de
la aceşti trei fraţi, Asan, Petru şi Ioannichie şi păşind din
an în an şi nu numai despre ei şi semînţa lor, ci despre toţi
românii vorbind, în Gheorghe Şincai, Hronica
românilor, Ediţie îngrijită şi Studiu asupra limbii de
Florea Fugariu, Prefaţă şi Note de Manole Neagoe,
Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969 vol. I, p. 342.
10. La anul 1741 şi la cei următori, cum se va arăta acolo;
[…] voiu aduce la anul 1744, în Ibidem, vol. III, p. 343, p.
351.
11. Documente extrase de la diferiţi autori, Manuscris
autograf, 99 pagini în 4°. Cuprinde perioada anilor
1723-1803. Manuscris aflat la Biblioteca Academiei
Române, Filiala Cluj-Napoca, ms. nr. 543, provenit din
Biblioteca Episcopiei din Oradea. Menţionat şi de Iacob
Radu în Manuscriptele Episcopiei Unite din Oradea Mare,
Studiu bibliografic, Bucureşti, 1923, p. 39.
12. Exemplu selectat din Hronica românilor: […] Pentru
că românii (mă iartă neamul mieu, căci scriu adeverul),
după ce apucă la ceva ( zic despre aceia a cărora viţă n-su
fost numerată între familiile cele ce au fost stîlpii
romanilor), mai toţi îşi uită de sine, îşi uită de sîngele din
care au fost prăsîţi, şi numai pre cei mişei îi înalţă, pre
aceia îi rădică din gunoiu, iară pre cei vrednici îi urgisesc,
îi strică unde pot, ca ei sînguri să se vadă a fi temeiurile
neamului românesc. Pilde vii ţ-aş putea aduce aici, dară
acelea se vor typri după răposarea mea, ca nu cumva să ma
gonească iarăş taurii cei graşi din cucuruze şi se mă
străbungă iarăş ţapii cu coarnele cele ascuţite, în
Gheorghe Şincai , op. cit., vol. II p. 113.
13. Exemplu selectat din Hronica românilor: […]Fă bine
şi aşteaptă reu, în Gheorghe Şincai, op. cit., vol. I, p. 32.
14. Ibidem, p. 224.
15. Exemplu selectat din Hronica românilor: […]Vezi
cum s-au mîncat românii pre sine însuşi! (anul 351,p.80);
Vezi mîndria, se nu zic nebunia amînduror nemurilor
acestora, care credea că cu multe stoarceri de jurămînturi
şi cu apărările unora asupra altora, vor supune şie pre toţi
românii, în Gheorghe Şincai , op. cit., vol. II, anul 1475,
p. 89.
16. Exemplu selectat din Hronica românilor: […] Ziseiu
că aş putea mai multe cuvînta, dară mă tem de limbile cele
clevetitoare şi de creierii cei goli carii lezne ar putea stîrn
despre mine ce nici gîndesc cînd scriu acestea, în vol. III,
p. 341.
17. Exemple selectate din Hronica românilor: […]Nici te
mira că Turoţie, Ranzan şi Bonfinie, prea carii i-au urmat
istoricii, cei ce n-au ştiut critica, aşa de orbeşte s-au lingărit
craiului Matiaş […] pentrucă tustrei erau prietenii lui, şi
Bonfinie tocma de el adus se scrie istoria ungurească, în
vol. II, p. 70.
18. Mircea Tomuş, Gheorghe Şincai. Viaţa şi opera,
Bucureşti, Editura pentru literatură, 1965, p. 222.
19. Pentru acest subiect vezi Corina Teodor, Secvenţe de
istoria bisericii cuprinse în “Hronica românilor…” a lui
Gheorghe Şincai, în Libraria Studii şi cercetări de
bibliologie Anuar III, 2004, pp. 203-208.
20. Exemple selectate din Hronica românilor: boieri
(nemeşi), zece acao (patruzeci de vedre sau ferii ardeleneşti),
corastra (adecă laptele cel dintîiu fătat).
21. Exemple selectate din Hronica românilor: amici
(prieteni), analogia sau asemănarea, amnestie sau ertare,
bombarde sau tunuri, consiliari (sfetnici). Vezi Florea
Fugariu, Limba lui Şincai în Gheorghe Şincai, op. cit.,
vol. I, pp. CLXXIX-CXC.
22. Ibidem, p. CCII.
23. Samuil Micu, Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor,
Introducere şi îngrijirea ediţiei de Cornel Câmpeanu,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1963.
24. Pompiliu Teodor, Sub semnul Luminilor. Samuil
Micu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000,
p. 194-209.
25. Michel Foucault, Arheologia cunoaşterii. Traducere,
note şi postfaţă de Bogdan Ghiu, Bucureşti, Editura
Univers, 1999, p. 10.
26. Paul Ricoeur, De la text la acţiune (Eseuri de
hermeneutică, II). Traducere, note şi postfaţă de Ion
Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999, p. 164.
27. Petru Maior, Istoria Bisericii Românilor, Ediţie
îngrijită şi studiu introductiv de Ioan Chindriş,
Bucureşti, 1995; Idem, Istoria pentru începuturile
românilor in Dachia, Ediţie critică şi studiu asupra
limbii de Florea Fugariu, Bucureşti, 1970-1971.
28. Ana Maria Roman-Negoi, Iacob Mârza, Laura
Stanciu, The Archaeology of Words. A Bird’s Eye View
into the Historical Texts in Transylvania (The 18th
Century), în Themes in European History, Essays from the
2nd International Conference on European History,
Edited by Michael Aradas and Nicholas C.J: Pappas,
Athens, 2005, p. 371-383.
29. Ibidem, p. 380.
30. Pompiliu Teodor, Iacob Marza, Laura Stanciu, op.
cit., p. XVI.
31. Ion Budai-Deleanu, De originibus populorum
Transylvainiae, Despre originile popoarelor din
Transilvania, Ediţie de Ladislau Gyémant cu o
introducere de Ştefan Pascu şi Ladislau Gyémant, Note
şi traducere de Ladislau Gyémant, I-II, Bucureşti,
Editura Enciclopedică, 1991.
32. Pompiliu Teodor, Laura Stanciu, Iacob Mârza, op.
cit, Iacob Mârza, Laura Stanciu, op. cit. În cadrul acestor
cercetări colective Hronica românilor a fost investigată
integral în această cheie de analiză.
1. Ion Budai-Deleanu, De originibus populorum
Transylvainiae / Despre originile popoarelor din
Transilvania / About the Origins of Peoples in
Transylvania, ed. by Ladislau Gyémant, with an introd.
by Ştefan Pascu and Ladislau Gyémant. Notes and
transl. by Ladislau Gyémant, I-II, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1991
2. Petru Maior, Istoria Bisericii Românilor / History of
Romanian Church, edited with an introductory study
by Ioan Chindriş, Bucureşti, 1995
3. Petru Maior, Istoria pentru începuturile românilor in
Dachia / History for the Beginnings of Romanians in
Dacia, critical edition and lingistical study by Florea
Fugariu, Bucureşti, 1970-1971
4. Ana Maria Roman-Negoi, Iacob Mârza, Laura
Stanciu, The Archaeology of Words. A Bird’s Eye View
into the Historical Texts in Transylvania (The 18th
Century), in Themes in European History, Essays from the
2nd International Conference on European History,
Edited by Michael Aradas and Nicholas C.J: Pappas,
Athens, 2005
5. Pompiliu Teodor, Sub semnul Luminilor. Samuil
Micu / Under the Sign of the Enlightenment, Cluj-
Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000
6. Mircea Tomuş, Gheorghe Şincai. Viaţa şi opera /
Gheorghe Şincai. Life and Work, Bucureşti, Editura
pentru literatură, 1965.
