Revista Transilvania în perioada 1944 -1946. Restituiri documentare.

1. Mihaela Teodor, Reapariţia presei româneşti după 23 august 1944, în „Caietele Şcolii Doctorale”, Iaşi, Universitatea „Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, nr. I/2007, p. 162. Între
1926-1938 a funcţionat Direcţia Generală a Presei şi Propagandei pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, direcţie care a stat, alături de Subsecretariatul de Stat al presei şi informaţiilor, organizat la 1 septembrie 1938, la baza constituirii Ministerului Propagandei Naţionale la 3 sept 1939, funcţionând până la 20 septembrie 1944. La această dată ministerul a fost desfiinţat, atribuţiile sale fiind preluate de Direcţia Presei şi Informaţiilor de pe lângă Ministerul Afacerilor Străine, care a funcţionat până la 6 martie 1945 sub conducerea lui Richard Hillard. La 6 martie 1945 a fost reorganizat Ministerul Propagandei
Naţionale, sub conducerea omului politic Petre Constantinescu-Iaşi, vice-preşedinte al PNP şi simpatizant PCR, Ministru al propagandei până la 29 noiembrie 1946. În martie 1946 s-a transformat în Ministerul Informaţiei, din noiembrie 1946 până în aprilie 1948 fiind condus de
Octav Livezeanu, membru al Frontului Plugarilor. La 13 aprilie 1948 ministerul este reorganizat şi devine Ministerul Artelor şi Informaţiilor fiind condus până la desfiinţarea sa,
în mai 1949, de Octav Livezeanu.
2. România, Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare ANIC). Fond Ministerul Propagandei Naţionale (în continuare MPN). Partea structurală Presă Internă,
documente inedite: cereri şi adrese, înaintate de conducerea ASTRA din Sibiu către Direcţia Presei din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale (Ministerul Informaţiilor), în perioada noiembrie 1944 – august 1946, în vederea obţinerii pentru revista „Transilvania” a aprobării Cenzurii Militare şi a Direcţiei Presei, a agrementului Comisiei Aliate de Control (Sovietică) (în continuare voi folosi C.Al.C. (Sovietică) dar şi a autorizaţiei de apariţie permanentă.
3. Mihaela Teodor, Op.cit., p. 163. Înainte de 23 august 1944 funcţiona Serviciul Central al Cenzurii pe lângă Marele Stat Major, autoritatea care elibera autorizaţiile de apariţie,
aceasta a continuat să funcţioneze până în octombrie 1944, sub conducerea Col. G. Stavrică, apoi a fost reorganizată, prin decizia Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, din 19 octombrie 1944. Se hotăra centralizarea serviciului cenzurii presei din fostul Minister al Propagandei, care funcţiona provizoriu în cadrul Direcţiei Presei şi Informaţiilor din Ministerul Afacerilor Străine, într-un serviciu unic pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, sub numele de Cenzura Militară Centrală. Apoi după 6 martie 1945 comisia de autorizare a publicaţiilor trece în subordinea Direcţiei Presei din nou înfiinţatul Minister al Propagandei Naţionale.
4. Convenţia de Armistiţiu între Guvernul Român pe de o parte şi Guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit şi Statele Unite ale americii pe de altă parte, în Monitorul Oficial, Partea I, an. CXII, nr. 219/22 septembrie 1944, p. 6372-6374. Constituită conform articolului 18, C.Al.C (Sovietică) a funcţionat până la semnarea şi ratificarea Tratatului de Pace de la Paris şi a instituit cenzura sovietivă asupra presei româneşti.
5. Marian Petcu, Metamorfozele indezirabilului, în Marian Petcu, (coord.) Cenzura în spaţiul cultural românesc, Bucureşti, Ed. Comunicare.ro, 2005, p. 11. Dispozitivul sancţionator
era compus din trei elemente aplicate în cascadă în următoarea ordine: avertismentul sau somaţia pentru respectarea restricţiilor definite în momentul autorizării ori ulterior prin normative, sub ameninţarea aplicării celorlalte sancţiuni; suspendarea în cazul repetării încălcărilor normelor, sau interdicţia publicării pentru o perioadă determinată; şi suprimarea în cazul conflictelor repetate, decizie definitivă şi irevocabilă prin care publicaţia era scoasă de pe piaţă
6. Până la 6 martie 1945 circuitul unei cereri de autorizare a apariţiei unei publicaţii periodice era: înaintarea cererii către Cenzura Militară Centrală a Presei pentru aprobare, apoi cererea împreună cu fişa specială de publicaţie erau trimise către Direcţia Presei şi Informaţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Străine pentru a fi solicitat agrementul C.Al.C.(Sovietică). Cererea, tradusă în limba rusă, era înaintată către şeful Biroului Cenzurii de pe lângă
C.Al.C.(Sovietică) cel care îşi dădea acordul asupra apariţiei publicaţiei. Începând cu martie 1946 circuitul unei cereri de aprobare se modifică, publicaţiile din provincie înaintând cererile către Direcţia Presei prin intermediul birourilor regionale de cenzură, însoţite de fişa de publicaţie şi de memoriul asupra istoricului, caracterului şi intenţiilor publicaţiei.
7. Articolul 16 din Convenţia de Armistiţiu, prevedea controlul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), asupra tipăririi şi difuzării publicaţiilor periodice şi neperiodice în România, dar şi controlul difuzării informaţiilor prin spectacole de teatru, film, poştă, telegraf, prin intermediul unei Comisii de Control: „Tipărirea, importul şi răspândirea în România a publicaţiilor periodice şi neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru şi a
filmelor, funcţionarea staţiunilor de T.F.F., poştă, telegraf şi telefon vor fi efectuate în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)…“.
8. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 988, f. 46. Copie după Ordonanţa prezidenţială, nr. 77/3 mai 1941, a Tribunalului Sibiu, Secţia a II-a, privind cererea ASTRA de înscriere a revistei „Transilvania” în registrul publicaţiilor periodice.
9. Idem, dosar 370, f. 1-15. Textul Decretului-lege pentru controlul mijloacelor de existenţă ale publicaţiilor periodice. Presa a fost supusă unui control financiar periodic prin decretul din
13 aprilie 1938 prin care se limita posibilitatea finanţării
ziarelor doar la surse licite precum abonamentele, informaţiile publicitare şi creditele, astfel era interzisă finanţarea ziarelor de către partide. Prin acelaşi decret, învigoare şi în perioada 1944-1947, se introducea obligativitatea înscrierii publicaţiilor în Registrul publicaţiunilor de la Tribunale şi a desemnării unui girant responsabil, care să răspundă pentru activitatea publicaţiei.
10. Idem, dosar 999, f. 56. Ordinele Ministrului Afacerilor Străine, emise în urma referatelor Directorului Presei şi Informaţiilor, erau trimise în teritoriu prin Ministerul Afacerilor Interne, la Birourile de cenzuă de pe lângă Prefecturi, acestea aducând la îndeplinire ordinele
înştiinţând conducerea publicaţiilor periodice.
11. Idem, dosar 999, f. 59. Fişa specială a revistei „Transilvania”.
12. Idem, dosar 988, f. 38. Adresă a Asociaţiunii ASTRA, din 21 decembrie 1944 către Ministerul Afacerilor Străine,Direcţia Presei şi Informaţiilor, Serviciul Presei Interne.
13. Idem, dosar 988, f. 38. Adresă a Asociaţiunii ASTRA, din 21 decembrie 1944 în care sunt cuprinse, în amănunt, datele redactorului-responsabil: Ioan Breazu, în vârstă de 43 de ani şi de naţionalitate română, activa în presă din 1934 la diverse reviste şi ziare din Sibiu, „Societatea de mâine”, „Patria” şi „Romania Nouă”; la revista „Transilvania” activa din 1940; avea studii universitare şi era de profesie, conferecţiar la Universitatea „Ferdinand I” din
Cluj refugiată la Sibiu; funcţia deţinută la ziar era cea de redactor; situaţia militară, „miliţian”; era membru în comitetul de direcţie al „Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat”; nu a suferit nici o condamnare; avea numeroase lucrări de specialitate tipărite dar nu avea decoraţii şi nici propuneri şi sugestii de ordin profesional.
14. Idem, dosar nr. 999, fila 59. Fişa specială a revistei „Transilvania” anexată cererii de autorizare din 16 noiembrie 1944, în care sunt trecute datele despre conducerea revistei. Vezi şi Pamfil Matei, Asociaţiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuţii, Sibiu, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, 2005, p. 241.
15. Mihaela Teodor, Documente de arhivă privind repartizarea hârtiei pentru ziarele politice în anul 1946, comunicare susţinută la Sesiunea Internaţională de comunicări ştiinţifice a doctoranzilor, organizată în 24 octombrie 2009 de Facultatea de Istorie, în cadrul Zilelor Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 23-24 octombrie 2009. Controlul asuprare surselor de materii prime prin impunerea monopolului de stat asupra producţiei şi desfacerii hârtiei de ziar. Acest monopol nu este decât unul dintre aspectele problemei hârtiei, cu care s-a confruntat presa românească imediat după război, numită şi „criza hârtiei”. Controlul producţiei şi desfacerii hârtiei, a fost asociat cu impunerea unui preţ mare la hârtie şi menţinerea preţului de vânzare a ziarelor la un nivel scăzut, ceea ce ducea la creşterea costului de producţie; şi cu impunerea unui control asupra accesului la informaţia publicitară, singura sursă de venit a ziarelor nesubvenţionate de stat sau de diverse instituţii bancare. Aceste măsuri vizau falimentarea ziarelor, pentru a le determina să ceară ajutorul financiar al ministerului propagandei, controlat de comunişti, şi deci pentru a le subordona politic.
16. Pamfil Matei, Op. cit, p. 243. Apar în 1945, 2 volume cu 4 numere, având 108 pagini şi respectiv 104 pagini.
17. ANIC, fond MPN, Personal, dosar nr. 164, f. 110. Decizia ministrului Propagandei nr.2939/19 martie 1945.
18. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 999, f. 56. Copie a adresei nr. 506 din 22 martie 1945.
19. Pamfil Matei, Op. cit, p. 194.
20. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 999, f. 55. Adresa nr. 385/3 iunie 1945, a secretarului, N. Băilă către vice-preşedintele Silviu Ţeposu, la care erau anexate toate cererile şi memoriile înaintate până atunci.
21. Idem, dosar 934, f. 44, faţă şi verso. Tabel nominal de toate publicaţiile ce apar în raza Regionalei Sibiu, întocmit conform ordinului nr. 394 pe 1945 al MPN, în care nu mai apare
revista.
22. Pamfil Matei, Asociaţiunea Transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională (1861-1950), Cluj, Ed. Dacia, 1986, p.80. Înţelegerea a fost între MPN, Fundaţiile Culturale Regale şi ASTRA, şi a funcţionat între 1938 şi 1945, vizând împărţirea subvenţiilor de stat şi a zonelor de acţiune între
cele două asociaţii culturale, sub egida ministerului dar cu păstrarea libertăţii de acţiune.
23. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 988, f. 41. Copie a adresei ASTRA din 2 iulie 1945 către Direcţia Presei; f. 42, copie a adresei ASTRA din 2 iulie 1945 către Cenzura Militară a Presei subordonată acestei Direcţii.
24. Idem, dosar 988, f. 41. Actele anexate cererii din 2 iulie 1945: copie după decizia nr, 77 din 3 mai 1941 a Tribunalului Sibiu, Secţia a II-a, prin care revista a fost înscrisă în registrul publicaţiunilor; tabloul (sau memoriul) cu datele revistei cerute prin ordinul Direcţiei Presei şi
Informaţiilor nr. 27 din 17 noiembrie 1944; tabloul cu datele cerute în adresa nr. 14683 din 7 noiembrie 1944, a Prefecturii Judeţului Sibiu; fişa specială de publicaţie a
revistei Transilvania cerută prin adresa Cenzurii Centrale Militare din 18 noiembrie 1944.
25. Pamfil Matei, Op. cit., 2005, p. 195. Autorul facetrimitere la documentele din fondul ASTRA din cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, Sibiu. Adresa MPN, nr. 282 pe 13 iunie 1945, document pe care nu l-am găsit în fondul MPN.
26. Ibidem.
27. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 1135, f. 59. Tabele cu cereri de agrement respinse, poziţia 130 cererea de agrement respinsă pentru revista „Transilvania” din Sibiu la 11 iulie 1945.
28. Legea de organizare a Ministerului Informaţiilor, nr. 130 din 5 martie 1946, în Monitorul Oficial, Partea I, an. CXIV, nr. 54, din 5 martie 1946, p. 2151.
29. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 1150, f. 229. Adresa ASTRA din 12 august 1946 către Direcţia Presei.
30. Idem, dosar 988, f. 44. Cererea nr. 1214 din 4 iunie
1946.
31. Idem, dosar 1150, f. 230. Adresa ASTRA nr. 236 din 12 august 1946.
32. Idem, dosar 988, f. 44. Cererea nr. 1214 din 4 iunie 1946.
33. Idem, dosar 988, f. 45. Adresă a Direcţiei Regionalelor, din 12 iunie 1946.
34. Pamfil Matei, Op. cit, 2005, p. 243. Apar în 1946, 4 numere, într-un volum, având doar 80 de pagini.
35. ANIC, fond MPN, Presă Internă, dosar 1150, f. 229. Adresa ASTRA nr. 1214 din 12august 1946 către Direcţia Presei din Ministerul Informaţiilor, număr de intrare la Direcţia Regionalelor din 11 sept 1946, număr de intrare la Direcţia Presei din 21 sept 1946, şi rezoluţia „Nu”.
36. Idem.
37. Idem, dosar 1150, f. 229.
38. Idem, dosar 1135, f. 74. Tabelul cererilor de aprobări de autorizaţii nerezolvate şi respinse, la rubrica reviste culturale, poziţia 16: revista „Transilvania” din Sibiu, cerere
respinsă.
39. Idem, dosar 999, f. 30. Situaţia săptămânalului „Foaia Poporului”, apărut în 1892 ca organ al PNR Transilvania, sistat în 1940, reapare în aprilie 1942 fiind cumpărat de ASTRA şi transformat în organ oficial. În mai 1945 era suspendat din ordinul Ministrului Propagandei, P.
Constantinescu Iaşi, reapare în iulie 1945 şi este suprimat la 17 oct 1947 din ordin Ministrului Informaţiilor. Redactor responsabil Nicolae Nicoară-Dobârceanu, comitetul de
direcţie format din: dr. Iuliu Moldovan, dr. Silviu Dragomir, prof. Ion Agârbiceanu, canonic Emilian Cioran, conf. Ioan Breazu. Tipografia ASTRA din Sibiu.