Matthias Flacius Illyricus
He was one of the most important scientists and clergymen of the Renaissance. Matthias Flacius Illyrircus had an Istro-Romanian origin and, due to his Lutheran fidelity, Martin Luther himself has assimilated him as one of his ”Nostris notissimus homo et magnae fidei”. He has also functioned as a Magister in Jena. The study below presens his major influence in the distribution of the Lutheran ideas in Europe during the Reform.
Keywords: Renaissance, Lutheran Clergymen, Istro-Romanian origin, Jena University
1. Pietro Stancovich, Biografia degli uomini distinti
dell’Istria, Triest, 1828, p.111, nota 4.
2. Matthias Flacius era de origine slavă.
3. „Ermanno Nacinovich, Flacio – studio biografico
storico, Fiume, 1886, p.3, nota 2.
„Vlacicii (neamul Vlacich) sunt de probabilă origine
română dacă se ţine seamă de rădăcina numelui (Vlah)
şi de faptul că atât pe teritoriul rural al Albonei cât şi în
alte locuri în provincia istriană sunt împrăştiate colonii
din această stirpe”.
4. Giuseppe Vassilich, Sui Rumeni dell’Istria Riassunto
storico-bibliografico, 1900, p. 70.
“Şi însuşi renumitul Flacius Illiricus (dacă, dealtfel, e un
istrian) nu este decât un veritabil Vlah, un Român din
aceia de la Schitazza, de lângă Albona”.
5.Emilio Comba, I nostri protestanti, Firenze, 1897,
„Mattia Vlacich a moştenit, ca şi unchiul, sânge nobil.
Tatăl său, descendent dintr-o onorată familie, care se
consideră de origine română, avea numele de Andrea
(Andrei); pe mamă o chema Giacomina, din nobilii
Luciani…”
6. Teodor Burada, O călătorie în satele româneşti din
Istria, Iaşi, 1896. „Acestea sunt statutele comunei (şi)
teritoriului ţinând de Albona, făcute şi ordonate în
timpul Nobilului şi înţeleptului bărbat domnul
Stephan (fiu) al domnului Virgil de Cividale (oraş în
Friuli, pe atunci în Austria, n.n.) onorabil vicar al
amintitului teritoriu al Albonei, ale cui ajutoare la
compunerea şi rânduiala sus-ziselor statute fură domnul
Bastianus (fiu) al lui Vlah, jude (judecător) al
supramenţionatului teritoriu, domnul Bracogna (fiu) al
lui Iedrevac soţul (colaboratorul) său, domnul Drusac
(fiu) al lui Quirino, domnul Justus (fiu) al lui Malco
(Marco?)…” etc. Unii, printre care T. Burada, consideră
că „Vlah” nu este un nume de persoană, ci este un nume
de neam, un etnonim, în care caz înţelesul propoziţiei
ar fi: „… domnul Bastianus (fiu) al Vlahului, jude
(judecător) al supramenţionatului teritoriu…
7. Herman Stemberger, Labinska povijesna kronika,
Labin –Albona-, 1983, p.75.
8. Ibidem, p.66.
9. Cadastrul Naţional al Istriei pentru anul 1945 (Susak,
1946), p.178-195.
10. M. Mirkovic, Matija Vlacic Ilirik, p.4.
11. Pietro Tomasin, Naţionalităţile în regiunea Triestului
şi în Istria. Un studiu etnografic. Triest, 1890, p. 42.
1. Teodor Burada, O călătorie în satele româneşti din
Istria / A Voyage through the Romanian Villages in
Istria, Iaşi, 1896
2. Emilio Comba, I nostri protestanti / Our Protestants,
Firenze, 1897
3. Pietro Stancovich, Biografia degli uomini distinti
dell’Istria / Biographies of Distinguished Personalities
from Istria, Triest, 1828
4. Pietro Tomasin, Naţionalităţile în regiunea Triest-ului
şi în Istria. Un studiu etnografic / Nationalities in the
area of Triest and Istria. An Ethnographical Study. Triest,
1890
