The autochthons and strangers in Bessarabia (1812-1940) between identity and alterity
The article is speaking about the interethnic relations in Bessarabia, from the annexation of this region to the Russian empire until its incorporation by the Soviet Union. Author estimate a few essential elements which have been important for the character and evolution of the ethno cultural process particularly during last decades of the XX century. During our days the population of Moldavia is not very heterogeneous from cultural and ethnical point-of-view. The geo-political mutations leaded to another mutation of the local population.
Keywords: interethnic relations, geo-political mutation, Republic of Moldavia, cultural process.
1. Iulian Fruntaşu, O istorie etnopolitică a Basarabiei
(1812 – 2002), Chişinău, 2002, p. 11.
2. Concept geografic impropriu regiunii anexate. Mai
detaliat: Anatol Povestca, Adevărul istoric privind
problema Basarabiei, în Tiragetia, Revista de arheologie,
istorie şi culturologie, Chişinău, Tiragetia, 2006, p. 276 –
283.
3. Walter Kolarz, Mituri şi realităţi în Europa de Est, Iaşi,
Polirom, 2003, p. 61.
4. Bessarabija. Istoričeskoe opisanija. Pîd. red. P. N.
Batiuškova, Sankt-Peterburg, Îbščestvenaja pol‘za,
1892, p. 136. (Transliterarea lucrărilor din limba rusă a
fost efectuată conform standardelor internaţionale –
International Organisation of Standartization (ISO));
Istorija Moldavskoj SSSR, Кiљinev, Cartea
moldovenească, t. I, 1965, p. 375; Ion Nistor, Istoria
Basarabiei, 1991, pp. 197 – 198; Z. Arbore, Basarabia în
secolul XIX, Chişinău, Novitas, 2001, p. 91.
5. Despre ingerinţa militară a ţarismului în perioada
respectivă a se vedea: Alexei Agachi, Moldova şi Ţara
Românească sub ocupaţia militară rusă. 1806 – 1812. Teză
de doctor habilitat în ştiinţe istorice, Chişinău, 2003.
6. Iulian Fruntaşu, op. cit., p. 27.
7. Ibidem.
8. Istorija Moldavii, Kišinev, t. I, 1951, p. 345.
9. Iulian Fruntaşu, op. cit, p. 42.
10. N. V. Babilunga, Naselenie Moldavii v prošlom veke:
ìigracija, àssimiljañija, russifikacija, Kišinev, Ştiinţa,
1990, p. 24.
11. Iulian Fruntaşu, op. cit, p. 27.
12. Dinu Poştarencu, Contribuţii la istoria modernă a
Basarabiei, Chişinău, vol. 1, 2005, p. 28; Idem, Structura
profesională a populaţiei Basarabiei conform
recensământului din 1897, în Tiragetia. Revista de
arheologie, istorie şi culturologie, Chişinău, Tiragetia,
2005, p. 190.
13. I. Nistor, Populaţia Basarabiei. 1812 – 1912, în
Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială, Bucureşti, nr. 1,
1919, p. 96.
14. Ibidem, p. 30.
15. V. S. Zelenčuk, Naselenie Moldavii: demografičeskie
procesy i etničeskij sostav, Êišinev, 1973, p. 35.
16. I. V. Таbak, Russkoe naselenie Моldavii. Иislenost‘,
raselenie, mejetniиeskie svjazi, Кiљinev, 1990, p. 59.
17. Viorica Răileanu, Toponomia Transnistriei:
contribuţii istorico-etnografice şi demografice, în Revistă
de lingvistică şi ştiinţă literară, nr. 4 – 6, 2004, p. 104.
18. Walter Kolarz, Mituri şi realităţi în Europa de Est,
Iaşi, Polirom, 2003, p. 18.
19. Arhiva Naţională a Republicii Moldova în
continuare ANRM, F. 112, I. 1, D. 465, f. 80; Alla
Skvorţova, Obљestvenno – politiиeskie nastroenija russkogo
naselenija Bessarabii v mejvoienyi period (1918 – 1940 gg.), în
Anuarul Institutului de Cercetări Interetnice, vol. II, p.
60.
20. I. Nistor, Minorităţile în România, în Generaţia
Unirii, nr. 1, 1929, pp. 6-7.
21. Ibidem.
22. Mai detaliat vezi V. S. Zelenиuk, Naselenie Bessarabii i
Prednestrovija v XIX v., Кiљinev, 1979, p. 207; A. Kern,
Heimatbuch der Bessarabiendutschen, Hannover, 1995,
pp. 10 – 11; Valentina Chirtoagă, Evoluţia demografică a
populaţiei germane în Basarabia în perioada 1814 – 1918,
în Anuarul Institutului de Cercetări Interetnice, vol. VI,
Chişinău, 2006, pp. 65-69.
23. N. Chiachir, Basarabia sub stăpânire ţaristă (1812 –
1917), Bucureşti, 1992, p. 31
24. T. Holban, Din viaţa bulgarilor basarabeni, în Viaţa
Basarabiei, nr. 5, 1935, pp. 32-35; Aliona Gheorghiţă,
Evoluţia numerică a etniei bulgare în Basarabia pe
parcursul secolului XIX (Studiu comparativ al
Recensămintelor din anii 1989, 2004), în Tiragetia,
Revista de arheologie, istorie şi culturologie, Chişinău,
Tiragetia, 2006, p. 226-227.
25. Iulian Fruntaşu, op. cit., p. 27. Despre privilegiile
coloniştilor a se vedea A. Crihan, Romanian Rights to
Bessarabia According to Certain Russian Sources,
Humboldt State University Press California, 1986, p.
34.
26. Veaceslav Şendrea, Imaginea Basarabiei ţi a
basarabenilor în mentalitatea imperială ţaristă (1812 –
1918), în International Conference of Zang Researches IV
edition, dedicated to the 60 th anniversary of Academy of
Sciences of Moldova: Scientific Abstracts, Nov. 10, 2006,
Chişinău, Ştiinţa, 2006, p. 139.
27. Concept conform căruia comunităţile constituite
din imigranţii mai multor culturi, religii şi grupuri
etnice diverse, produc noi hibrizi sociali şi forme
culturale.
28. Atât în componenţa Imperiului Rus, cât şi în cadrul
României întregite populaţia autohtonă a Basarabiei a
deţinut ultimul loc după nivelul intelectual.
29. Nicolae Creţu, Organizarea şi structura
învăţământului profesional din Basarabia în perioada
anilor 1870 – 1918, în Ştiinţa universitară la începutul
mileniului trei. Simpozion ştiinţific intenaţional,
Rezumatele comunicărilor, Chişinău, Pontos, 2002, pp.
132 – 133.
30. Iulian Fruntaşu, op. cit., p. 27.
31. Ibidem, p. 35.
32. I. Şarov, A. Cuşco, Identitatea naţională a
basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX, în
Basarabia, dilemele identităţii, Iaşi, 2001, p. 34.
33. Vezi C. Filipescu, Eugeniu N. Giurgea, Basarabia.
Consideraţiuni generale, agricole, economice şi statistice,
Chişinău, România Nouă, 1919, p. 55; G. Murgoci, La
population de la Bessarabie. Etude dèmographique, Paris,
1920, anexa 1, tab. VIII; Кiљinevskij pogrom 1903 goda:
vzgljad иerez stoletie, Chişinău, 2004, p. 88.
34. V. Juc, Din istoria gândirii politice româneşti (în
Moldova), Chişinău, 1997, p. 131.
35. Rodica Svetlicinâi, Activitatea social-politică a
minorităţilor naţionale din Basarabia în anii 1917/1918-
1923 şi 1989-1994 (Studiu comparativ). Teză de doctor în
ştiinţe istorice, Chişinău 2006, pp. 42, 63.
36. Pierre George, Géopolitique des minorités, Paris,
1984, p. 21.
37. J. Taboada-Leonetti, Stratégies identitaires et
minorités: les point de vue du sociologie, în Stratégies
identitaires, Paris, 1992, p. 44,47.
38. Ibidem.
39. Constituţia României 1923, în Monitorul Oficial, nr.
282, 29 martie 1923, pp. 13.315 – 13.335.
40. ANRM, F. 112, I. 1, D. 456, f. 13.
41. Ibidem, F. 112, I. 1, D. 304, f. 16.
42. Arhivele Naţionale ale României, Fond. Ministerul
Agriculturii. Oficiul Naţional al Colonizării. Judeţul
Cetatea Albă, I. 705, D. 3, f. 19; Ibidem, D. 1, f. 16 – 17;
Ibidem, D. 34, f. 1; Ibidem, D. 22, f. 1 – 2.
43. Igor Caşu, „Politica naţională” în Moldova Sovietică
(1944 – 1989), Chişinău, Arc, 2000, p. 125.
44. Irina Livezeanu, Cultură ţi naţionalism în România
Mare (1918 – 1930), Bucureşti, Humanitas, 1998, pp. 111-
157.
45. A. Babel, La Bessarabie. Etude historique,
ethnografique et economique, Paris, 1926, p. 202.
46. D. Şandru, Populaţia rurală a României între cele
două războaie, Iaşi, 1980, pp. 44,53.
47. Recensământul general al populaţiei României, vol.
11, Bucureşti, 1938, p. XXVIII.
48. S. Manuilă, D. C. Georgescu, Populaţia României,
Bucureşti, 1937, pp. 50-51.
49. Citat după Nicolae Enciu, Populaţia rurală a
Basarabiei, 1918 – 1940, Chişinău, Epigraf, 2002, p. 139.
50. Alla Skvorţova, op. cit., p. 60.
51. Ibidem, pp. 61-62.
52. Nicolae Enciu, op. cit., p. 144; Iulian Chifu,
Basarabia sub ocupaţie sovietică, Bucureşti, Politeia,
2004, p. 45.
53. Ibidem, p. 63.
54. ANRM, F. 112. I. 1. D. 531. f. 15.
