The destiny of a taste formative writer. From the savour of the gastronomic review to the bitter taste of compromising
The article aims to show how the communist ideology penetrated the literary discourse of one of the most interesting authors of the inter-war period, Al. O. Teodoreanu, famous for his literary gastronomic articles published in the 30’s. The author is imprisoned by the communists in late 1950’s and is forced to pay a tribute to the regime by introducing in his gastronomic articles praises of the new power. The article is supposed to see the “evolution” of the author from the glorious and liberal period before the Second World War to the end of his life with a focus on the gastronomic literature.
Keywords: gastronomic reviews, communist ideology, Newspeak, compromise, gastroliterature, wooden language
1.[1] 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti întocmite de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi; acum de isnoavă scoase de Titus Moraru, cu zugrăveli de Florin Creangă, înfăţoşate lumii de dumnealui Mircea Zaciu şi tîlcuite de vestit întru criticeşti izvoade şi pre învăţat al pandimoniului nostru literariu George Călinescu, Editura Dacia, Cluj, 1973.
2.[1] Prefaţa acestei prime ediţii este semnată de nimeni altul decât Păstorel Teodoreanu, fapt care confirmă în plus interesul acordat de scriitor acestui domeniu. Conform biobibliografiei Al.O.Teodoreanu (Păstorel), semnată de Dorina Mercheş, prefaţa ediţiei din 1936 („Prefaţă” la Carte de bucate, de Sanda Marin, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1936, pp. 5-7) a fost reluată în ediţiile a şasea (1941), a opta şi a noua (ambele în 1943).
3.[1] „Din carnetul unui gastronom. În loc de cronică rimată”, în Flacăra 7, nr. 4, 31 decembrie 1921, p. 59; „Iaşul gastronomic”, în Lumea 13, nr. 3577, 1 iunie 1930, p. 2; „Scrisori din Iaşi. Iaşul gastronomic”, în Facla 9, nr. 361, 9 iunie 1930, p. 1, apud Dorina Mercheş, Biobliografie Al. O. Teodoreanu (Păstorel), Iaşi, 1986.
4.[1] apud Păstorel şi corespondenţii săi, ediţie de Rodica Pandele, Editura Eminescu, Bucureşti, 1998, p. 78.
5.[1] Al. O. Teodoreanu, De re culinaria, ediţie, note şi glosar de Rodica Abrudan Pandele şi Aristiţa Avramescu, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
6.[1] Abia în 1973, în „Postfaţa” volumului Gastronomice, George Muntean, pare să înţeleagă cu adevărat compoziţia interioară a autorului Strofelor cu pelin de mai contra Iorga Nicolai, observând „savoarea educată a expresiei şi un umor conţinut, a căror fineţe încântă numaidecât”, dar şi faptul că autorul e un „spirit fascinant, inventiv şi disponibil până la anume cabotinism” (George Muntean, „Postfaţă”, în Gastronomice, ediţie îngrijită de Grigore Damirescu şi Valentin Borda, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1973).
7.[1] Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti, Editura Paideia, Bucureşti, 1998; Bogdan Ulmu, Gastronomice… à la Păstorel, Editura Institutul European, Iaşi, 1998.
8.[1] Al. O. Teodoreanu, De re culinaria, ed. cit., pp. 9-10.
9.[1] Iată o mostră de versificare a cronicii, tot cu titlu de anunţare a intenţiilor: „Cerca-mă-voi în cronica pe care/ M-am învoit s-o scriu săptămânal/ Pe lângă sfatul profesional/ Să pun ceva piper şi-un pic de sare.”, Al. O. Teodoreanu, „Predoslovie”, în De re culinaria, ed. cit.
10.[1] „Pe vremurile acestea de restrişte, şomaj şi lipsuri de tot felul, când până şi pânea noastră cea de toate zilele a luat culoarea mizeriei (neagră), înscrierea unei asemenea rubric programatice în paginile unei reviste literare apare, la prima vedere, ca o blamabilă absurditate, dublată de o forte-doză de indelicateţă” (Al. O. Teodoreanu, „Consideraţiuni liminare”, în De re culinaria, ed. cit., p. 9.).
11.[1] Al. O. Teodoreanu, „Din carnetul unui gastronom”, în De re culinaria, ed. cit., p. 303.
12.[1] Al. O. Teodoreanu, „Răspuns unei cetitoare”, în De re culinaria, ed. cit., p. 41.
13.[1] Al. O. Teodoreanu, „Mâncări estivale”, în De re culinaria, ed. cit., p. 185.
14.[1] Al. O. Teodoreanu, „Paranteză”, în De re culinaria, ed. cit., p. 190.
15.[1] „La un an de la apariţie”, în Glasul patriei, an II, nr. 37, 10 decembrie 1956, p. 1.
16.[1] Rodica Pandele, Păstorel şi corespondenţii săi, ed. cit., p. 131.
17.[1] Iată câteva dintre cele mai cunoscute epigrame atribuite lui Păstorel în epocă: „Soldat rus, soldat rus/ Te-au ridicat atât de sus,/ Ca să te vadă popoarele/ Sau fiindcă-ţi put picioarele?”; „Căpitane, nu fi trist/ Garda merge înainte/ Prin Partidul Comunist”; „De la Iaşi la Port Arthur,/ Petru Groza în carlingă,/ N-a găsit atâta cur/ Cât ar fi putut să lingă” (apud George Zafu, Politice şi apulitice, Editura Victor Frunză, Bucureşti, 1996, pp. 28-29).
18.[1] E vorba despre „lotul Noica-Pillat” din care făcea parte şi Al. O. Teodoreanu şi care cuprindea 23 de intelectuali marcanţi ai epocii.
19.[1] Prigoana: documente ale procesului C. Noica, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al.-George, Al. O. Teodoreanu etc., redactor-coordonator Mihai Giugariu, Editura Vremea, Bucureşti, 1996.
20.[1] E vorba de primul val de deţinuţi politici eliberaţi în contextul noilor orientări politice care au anunţat schimbări tactice şi strategice în deceniul al şaptelea. Lui Al. O. Teodoreanu i-a fost aprobată restabilirea domiciliului în Bucureşti, iar în 1969 a fost reabilitat post-mortem într-un proces în care au fost chemaţi ca martori: Şerban Cioculescu, George Jurgea-Negrileşti şi Traian Ulea.
21.[1] Ioan Opriş, „Istoria restaurării, restaurarea istoriei. <<Pedepsirea>> lui Păstorel”, în Dacia literară, an X, serie nouă, nr. 32, 1/ 1999, p 21.
22.[1] „Proces-verbal de interogator”, în Prigoana: documente ale procesului C. Noica, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al.-George, Al. O. Teodoreanu etc., ed. cit., pp. 213.
23.[1] „Scrisoarea către Leonte Răutu (mai-iunie 1962, Bucureşti)”, în Păstorel şi corespondenţii săi, ed. cit., p. 132; pp. 134-135.
24.[1] Trebuie menţionat că analiza de faţă a avut în vedere exclusiv textele cu subiect gastronomic, pentru că ele desenează cel mai corect parcursul autorului lor prin, probabil, cel mai dur deceniu comunist – anii ’50.
25.[1] La Roumanie nouvelle, nr. 180, 15 martie 1956, p. 3.
26.[1] Mare parte dintre aceste texte se regăsesc în volumul Gastronomice, ed. cit.
27.[1] „Iancu Gratargiul”, în Adevărul literar şi artistic, seria a II-a, nr. 653, 11 iunie 1933, p.8.
28.[1] „À propos de caviar. Cronica fantezistă”, în Tribuna, nr. 20, 23 iunie 1957, p. 9.
29.[1] „Bucătăria populară”, în Gastronomice, ed. cit, p. 55.
30.[1] Al. O. Teodoreanu, Gastronomice, ed. cit., p. 42.
31.[1] Ibidem, p. 81.
32.[1] Idem, p. 145.
33.[1] Idem, p. 165.
34.[1] Clasificările îi aparţin criticului literar Eugen Negrici.
35.[1] Françoise Thom, Limba de lemn, traducere de Mona Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, ediţia a II-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 34.
36.[1] Idem, p. 33.
37.[1] Eugen Negrici defineşte clişeul drept „un caz de patologie a limbajului în care se exprimă însuşi principiul redundanţei” (Eugen Negrici, Expresivitatea involuntară, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1977, p. 136).
38.[1] „Icre blonde”, în Gastronomice, ed. cit., p. 18.
39.[1] „De la bobiţă până la pahar”, în Gastronomice, ed. cit., p. 79.
40.[1] Documente ale PCR, Editura de Stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1963, p. 67.
41.[1] Ibidem, p. 80.
42.[1] „Într-o alimentară”, în Gastronomice, ed. cit., p. 264.
43.[1] Ibidem, pp. 265-266.
44.[1] Citatul complet este următorul: „Toată lumea ştie că în ziua de astăzi situaţia muncitorilor s-a îmbunătăţit considerabil, că viaţa a devenit mai bună, că viaţa a devenit mai veselă” (apud Sheila Fitzpatrick, Everyday Stalinism:Ordinary Life in Extraordinary Times: Soviet Russia in the 1930’s, Oxford University Press, New York, 2000, p. 65, trad. mea, F.P.).
45.[1] Sheila Fitzpatrick, Everyday Stalinism:Ordinary Life in Extraordinary Times: Soviet Russia in the 1930’s, ed. cit., capitolul – ‘The Magic Tablecloth’, pp. 89-90 (trad. mea, F.P.).
46.[1] Textul, intitulat „Un prânz şi un răvaş” – în a cărui schemă epică există şi o scrisoare a unui român de etnie germană care a emigrat în Germania şi care apoi a revenit în România într-o scurtă vizită – apare în Glasul patriei, an VIII, nr. 13, 1 mai 1963, fiind reprodus apoi în De re culinaria, ed. cit., pp.273-276.
47.[1] „Un prânz şi un răvaş”, în De re culinaria, ed. cit., p. 276.
48.[1] Sheila Fitzpatrick, Everyday Stalinism:Ordinary Life in Extraordinary Times: Soviet Russia in the 1930’s, ed. cit., p. 90.
49.[1] „Într-o alimentară”, în De re culinaria, ed. cit., p. 265.
50.[1] „Bucătăria populară”, în Gastronomice, ed. cit., pp. 54-55.
51.[1] Citat de Titus Mocanu în prefaţa volumului de povestiri al lui Al. O. Teodoreanu – Inter pocula, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973, p. 6.
