“I’m afraid of not invented stories”. The Security Files of Oskar Pastior
The present study appeared in the periodical “Spiegelungen” (München) and deals with the persecution and collaboration of the modern German poet Oskar Pastior (1927, Sibiu – 2006, Frankfurt am Main) with the Security before leaving Romania and settling in Germany. The German poet, an adolescent aged 17, was deported to the labor camps of the Soviet Union where he survived for 4 years. Once he returned to his country, he continued his studies – the Brukenthal Highschool in Sibiu and the German Studies at the University in Bucharest –, being persecuted by the Secret services, both for his homosexual inclinations and for his anti-Soviet poetry. 1961 he signed a collaboration agreement as an informer with the Security and he assumed this role until 1968 when he left on a journey to Germany and didn’t return to Romania any more. Oskar Pastior was a close friend and collaborator of Herta Müller, the 2009 Nobel Prize Laureate for Literature.
Keywords: Oskar Pastior, Herta Müller, deported, informer file, persecution file, The National Council for Security Archives Study
1.[1] Dosarul lui Grete Löw este compus din trei părţi, este un „Dosar personal” (Cotă: CNSAS, SB-FR-146), care a fost fotografiat în 1973 şi cuprinde 14 file. Dosarul a fost deschis la 27 iulie 1959, în aceeaşi zi fiind şi închis. O altă parte, de asemenea microfilmată are Cota CNSAS, SB CFJ-65, Dosar fond informativ Nr. 46541, vol. II, fila 43 – 101, rola 65, şi cuprinde, printre altele, scrisori ale lui Grete Löw adresate fratelui său Heinz Löw, cât şi câteva note informative ale lui „Lăzărescu”. O altă parte (Cotă:CNSAS, MD 004869), formată din 15 file, face referire la o vizită privată a Gretei Löw ca cetăţeană a Republicii Federale Germania – emigrase în decembrie 1964 – în ianuarie 1967 în Vulcan, lângă Petroşani, în timpul vizitei fiind observată de către Securitate.
2.[1] Vezi: CNSAS, SB-FR-146, file 1-5, aici fila 4
3.[1] Idem, fila 5
4.[1] Angajamentul de colaborare cu Serviciul secret românesc, scris de mână de Grete Löw, se află în prima parte a dosarului său (Cotă: CNSAS, SB-FR-146, Fila 13). Este datat 16 mai 1958, ceea ce ar putea fi o greşeală. Dacă nu este vorba de intenţia de colaborare de la Cluj care ar trebui datată în toamna anului 1958, atunci ar trebui să fie 16 mai 1959.
5.[1] Probabil că dosarul ei personal trebuia transformat în „dosar de reţea”. Vezi: Cotă: CNSAS, SB-FR-146, Fila 1.
6.[1] Actele de justiţie referitoare la Grete Löw se află, în copie, răsfirate într-o parte din dosarul lui Oskar Pastior (Cotă:ACNSAS, R 249556)
7.[1] Idem, file 110-113
8.[1] Idem, file 106-109
9.[1] Idem, file 105-106
10.[1] Idem, file 100 – 101, Gertrud Klusch a fost şi ea audiată (vezi: filele 96-97), la fel şi Roswitha Mann, Reinhard Lang (vezi filele: 98-99), care au confirmat ceea ce spusese Grete Löw, consemnându-se în proces verbal.
11.[1] Proces verbal de audiere din 20 august 1959. In: idem, filele 102-104
12.[1] Proces verbal de audiere din 4 septembrie 1959. In: idem, filele 94-95
13.[1] Proces verbal de audiere din 11 septembrie 1959. In: idem, filele 198-201
14.[1] Vezi: idem, fila 103
15.[1] Vezi: idem, fila 38
16.[1] Vezi: idem, fila 9
17.[1] Idem, fila 51
18.[1] Idem, fila 103
19.[1] Idem, fila 38. Vezi traducerea în română a celor în total trei poezii, în: idem, de la fila 39. Vezi două texte de poezii în traducerea lui G. Müller în: idem, file 114-116.
20.[1] Vezi: Raport de propuneri de anchetare a numitului Pastior Oskar. În: idem, file: 5-8
21.[1] Idem, fila 7
22.[1] Idem, fila 8
23.[1] Idem, file 90-92
24.[1] Idem, fila 91
25.[1] Idem, file 195 – 197
26.[1] Idem, fila 195
27.[1] Idem
28.[1] Idem
29.[1] Aceste poezii nu se află ca text original german nici în dosarul lui Pastior, nici în cel al Gretei Löw. Nici în moştenirea literară aflată la Muzeul de literatură din Marbach nu au fost păstrate. Se pare că Pastior nu a fost deosebit de interesat ca ele să fie păstrate, deoarece ele nu deţin valoare estetică, doar valoare legată de epocă şi istorică; poate şi pentru că nu mai dorea să-şi amintească de faptul că le dăduse spre păstrare Gretei Löw şi consecinţele care au decurs de aici. Din câte ştiu eu, nu s-a referit la aceste poezii niciodată public. În Notele postpuse la volumul său de Opere complete (vol. I) nu face referire la aceste poezii. S-ar putea ca ele să se afle în dosarul de proces al Gretei Löw la Cluj, pe care însă n-am reuşit să-l studiez până în acest moment. Posibil ca titlurile originale să sune altfel, decât re-traduse de mine din limba română.
30.[1] Idem
31.[1] Idem fila 196
32.[1] Idem
33.[1] Idem
34.[1] Idem
35.[1] Fila 197. Vezi şi lista de nume cu persoane cunoscute de Pastior. În: idem, fila 10
36.[1] Idem, fila 197
37.[1] Vezi: Raport de felul cum a decurs recrutarea ca agent a numitului Pastior Capesius Oskar Walter. În: idem file: 2-4
38.[1] Vezi pentru culpabilizarea evident inadecvată: Sienerth: Der siebenbürgisch-deutsche Schriftsteller Paul Schuster./ Scriitorul german din Transilvania Paul Schuster. (Nota: “Johann Wald” apare, printre altele” ca informator şi în dosarul lui Paul Schuster. Vezi: Stefan Sienerth: Der siebenbürgisch-deutsche Schriftsteller Paul Schuster im Visier des rumänischen Geheimdienstes „Securitate“./ Scriitorul german din Transilvania Paul Schuster în atenţia Securităţii. În: Wahrnehmung der deutschsprachigen Literatur aus Ostmittel- und Südosteuropa – ein Paradigmenwechsel? Neue Lesarten und Fallbeispiele./ Receptarea literaturii de expresie germană estcentrală şi sudest-europeană – o modificare de paradigmă? Noi modalităţi de lectură şi studii de caz. Editată de Peter Motzan şi Stefan Sienerth. München 2009, p. 145-192)
39.[1] În: Dosarul lui Pastior (Cotă: ACNSAS, R249556). Fila 2. Despre rolul jucat de „Johann Wald” în spionarea lui Moses Rosenkranz şi Paul Schuster; Vezi: Sienerth, nota: 38 (din prezentul fragment)
40.[1] În: Dosarul lui Pastior (Cotă: ACNSAS, R249556, fila: 4
41.[1] În: idem, file: 5 -6
42.[1] Pentru a recruta pe cineva ca agent, Securitatea se folosea de regulă de două metode. Mai întâi încerca pe calea convingerii, să prezinte colaborarea ca „datorie patriotică” a fiecărui cetăţean român. Dacă nu avea succes pe această cale, folosea aşa-zisele „materiale compromiţătoare”, pentru a forţa mâna persoanei în cauză. Vezi în acest context ca bibliografie suplimentară volumul: „Partiturile” Securităţii. Directive, ordine, instrucţiuni (1947-1987). Editată de Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan şi Mirela Matiu. Bucureşti 2007. Despre relaţiile scriitorilor din RDG cu Securitatea vezi: mai ales analiza lui Joachim Walther: Sicherungsbereich Literatur. Schriftsteller und Staatssicherheit in der Deutschen Demokratischen Republik. / Securitate în domeniul literaturii. Scriitorii şi Siguranţa statului în RDG. Berlin 1996, p. 475-477
43.[1] În: Dosarul lui Pastior (Cotă: ACNSAS, R249556), fila 7. Angajamentul este scris de mână şi semnat de Oskar Pastior. Este datat 8 iunie 1961. Un alt Angajament (în: idem, fila 8) a fost scris tot în 8 iunie 1961
44.[1] idem
45.[1] idem
46.[1] idem
47.[1] idem. După recrutarea lui Pastior ca agent, dosarul se urmărit, deschis la 22 aprilie 1959, a fost închis la 16 iunie 1961. Suspiciunea de spionaj în favoarea RFG nu s-a confirmat. De asemenea, după problema cu Grete Löw nu a mai scris poezii cu „conţinut dujmănos”. Vezi: idem: file: 57-59
48.[1] Dosarul lui Ruth Kisch a fost deschis la 24 noiembrie 1959, la 13 martie 1962 a fost temporar închis şi la 13 martie 1978 a fost redeschis. Acesta poartă cota CNSAS, I 256674 (143 file) şi I 256675 (59 file). Pentru studiul nostru este relevantă prima parte.
49.[1] 117 Idem, fila 107
50.[1] În: Dosarul Kisch, fila 107
51.[1] Idem
52.[1] Idem. Dacă în urma acestui raport Ruth Kisch şi-a pierdut postul, nu-mi este cunoscut. Deoarece dosarul ei cuprinde informaţii numeroase, date şi dovezi despre situaţia intelectualilor germani din România în anii 1950, 1960 şi 1970, mă voi dedica acestui caz, mai detaliat, într-un studiu separat.
53.[1] Vezi tabloul sinoptic al recenziilor acestor volume, în: Peter Motzan: Die rumäniendeutsche Lyril nach 1944. Problemaufriss und historischer Überblick./ Poezia de expresie germană din România după 1944. Problematizare şi istoric. Cluj-Napoca 1980, p. 205-206. Vezi Horst Schuller: Dichter verstört Zöllner. Gedanken zu Leben und Werk von Oskar Pastior./ Poet tulbură vameşi. Gânduri despre viaţa şi opera lui Oskar Pastior. În: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde 32 (2009), H. 1, S. 30-45
54.[1] În: Dosarul lui Oskar Pastior (Cotă: ACNSAS, R249556), fila 23
55.[1] Idem, fila 190. Mai multe „însemnări”de după 1965 ale Securităţii, păstrate tot aici, fac referire la sora lui Oskar Pastior, Sabine, şi relatează despre dificultăţile întâmpinate de ea în încercarea de a se căsători cu un german occidental.
56.[1] Idem, fila 12
57.[1] Idem, fila 149
58.[1] Idem
59.[1] Idem
60.[1] Idem, file: 191-194
61.[1] Idem, fila 191
62.[1] Idem, fila 192
63.[1] Idem, fila 192
64.[1] Idem, fila 191
65.[1] Idem, fila 192
66.[1] Idem, fila 193
67.[1] Idem
68.[1] Idem
69.[1] Idem, fila 194
70.[1] Idem
