The role of school organisations from southern Transylvania in developing ethnoidentity structures (1849-1918)
In the second half of the 19th and the early 20th century, the school and students’ organizations played an important role in the affirmation of national sentiments and solidarity. The object of the present study is the way normative and behavioral structures inoculated future Romanian and Saxon national élites a set of values and attitudes specific to their original cultural environments. The Saxon coetus functioned as an open, integrative but also discriminating organization in assigning statutes on superior hierarchical level. The development of the community spirit represented the essence of Saxon identity. The Romanian reading societies had a closed, élite character, counting on the motivational engagement of members. They promoted an explicit nationalist speech, centered on the idea of liberty and unity.
Keywords: Coetus, élite, gymnasiums, ethnoidentity, cultural environment, Romanian, Saxon, seminars, reading societies, normative structures, behavioral structures.
1.[1] Vezi statutele gimnaziilor din Sibiu (1598), Mediaş (1762) şi Sighişoara (1772, 1818). Carl Albrich sen., „Geschichte des ev. Gymnasiums A.B. in Hermannstadt”, în Programm des evangelischen Gymnasiums A.B. und der damit verbundenen Realschule, sowie der ev. Elementarschule A.B. zu Hermannstadt für das Schuljahr 1895/6, Hermannstadt, Buchdruckerei W. Krafft, 1896, p. 181-183; Helmuth Julius Knall (coord.), Liceul Stephan Ludwig Roth. Fragmente istorice / Stephan Ludwig Roth Gymnasium. Geschichtliche Fragmente, în seria „Biblitheca Historica Mediensis”, nr. X, Mediaş, Editura Crisserv, p. 138-154, 220-320; Georg Bell, „Geschichte des Schäßburger Gymnasiums”, în Programm des evangelischen Gymnasiums in Schäßburg zum Schluss des Schuljahrs 1863/4, Kronstadt, Gedruckt bei Johann Gött, 1864, p. 31-35.
2.[1] Walter König, „Die Endphase des Coetus an siebenbürgisch-sächsischen Schulen (1920-1940)”, în volumul omagial Walter König, Schola seminarium rei publicae. Aufsätze zu Geschichte und Gegenwart des Schulwesens in Siebenbürgen und Rumänien. Als Festgabe zum 80. Geburtstag herausgegeben vom Vorstand des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, Köln Weimar Wien, Böhlau Verlag, 2005, p. 155.
3.[1] Relaţionarea noţiunilor „centralizare” – „formalizare” este evidenţiată de Mihaela Vlăsceanu, în Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Editura Polirom, 2003, p. 103-104.
4.[1] Arhiva Centrală a Bisericii Evanghelice C.A. din România, Sibiu, partea structurală 400/276, dosar nr. 3349 („Register der wöchentlichen Einteilung der Aufgaben im Hermannstädter Gymnasium, 1849-1858”/ „Registrul repartizării săptămânale a responsabilităţilor în gimnaziul sibian, 1849-1858”); Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, Colecţia Brukenthal, inv. nr. 89, N 6-9, nr. 94 („Protokoll über die Sitzungen des Specialjudiciums des Coetus des ev. Obergymnasiums und der damit verbundenen Oberrealschule A.B. in Hermannstadt, 1907/08, 1908/09, 1909/10, 1910/1911”), 58 file; nr. 95 („Kassabuch des Coetus Cibiniensis, 1913-1920), 63 pagini; nr. 96 (Protokolle über die Judicien des Coetus Cib. im Jahre 1918/1919”), 56 file; Schulordnung des evang. Gymnasiums A.B. in Schässburg, Schässburg, Buchdruckerei Friedr. J. Horeth, 1884, titlul VII: „Der Coetus des Gymnasiums und seine Officialen” (art. 26-35), p. 10-12; Programm des theologisch-pädagogischen Seminars der ev. Landeskirche A.B. in Hermannstadt für das Schuljahr 1885/6, Hermannstadt, Druck von Joseph Drotleff, 1886, p. 43-48 (un extras din regulamentul seminarului); Satzungen des Coetus Cibiniensis, Hermannstadt, Buchdruckerei Georg Heiser, 1913.
5.[1] DJSAN, Colecţia Brukenthal, inv. nr. 89, N 6-9, nr. 91-93 (Asociaţia de scrimă „Saxonia”, 1891-1920); nr. 97-101 (Societatea corală „Concordia”, 1883-1920).
6.[1] Satzungen des Coetus Cibiniensis, 1913, p. 5 („Zu Coetuschargen überhaupt sind nur Coetisten wählbar, deren Muttersprache die deutsche ist. Außerdem müssen die oberen Chargen evang. A.B. sein.” [Magistraţii superiori pot fi aleşi numai dintre membrii Coetus-ului, trebuie să aibă germana ca limbă maternă şi să fie de confesiune evanghelică.]).
7.[1] Iulius Savu s-a născut în 28 decembrie 1889, în Sebeş. S-a înscris la şcoala reală evanghelică din Sibiu, în clasa a VII-a, în anul şcolar 1908/1909. A repetat această clasă în 1909/1910, apoi a parcurs clasa a VIII-a, în 1910/1911. După examenul de maturitate, din iunie 1911, a urmat arhitectura; Arhiva Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal” Sibiu, „Realschulmatrikel”, 1908/1909, f. 82; 1910/1911, f. 85; „Maturitätsprüfung Realschule”, 1908-1912, f. 123.
8.[1] DJSAN, Colecţia Brukenthal, inv. nr. 89, N 6-9, nr. 94, f. 41; Viktor Hager, evanghelic C.A., s-a născut la Agnita, în 16 decembrie 1892; Arhiva CN „S.v. Brukenthal” Sibiu, „Gymnasialmatrikel”, 1909/1910, f. 77 (clasa a VII-a); 1910/1911, f. 81 (clasa a VIII-a).
9.[1] Octavian Goga, Însemnările unui trecător. Crâmpeie din sbuciumările de la noi, Arad, Institutul Tipografic „Nichin şi Cons.”, 1911, p. 53-54.
10.[1] Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii. Anii mei de învăţătură, ediţie îngrijită, prefaţă, note şi comentarii de Nadia Nicolescu, postfaţă de Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1981, p. 72-94 („În liceul unguresc de stat din Sibiu”).
11.[1] Ioan Stanciu, Istoricul Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu. 250 ani de la întemeierea lui 1692-1942, Sibiu, Institutul de Arte Grafice „Dacia Traiană” S.A., 1943, p. 142-143; Ioan Popa, Învăţământul sibian. Repere istorice şi documentare, Sibiu, Editura Magister, 2007, p. 140-141.
12.[1] Arhiva CN „S.v. Brukenthal” Sibiu, „Gymnasialmatrikel”, 1905/1906, f. 58; 1908/1909, f. 86.
13.[1] Martin Binder, „Etwas über den Cötus an unseren Mittelschulen”, în Akademische Blätter. Organ der siebenbürgisch-sächsischen Hochschüler, Hermannstadt, I. Jahrgang, Nr. 1, 20 September 1896, S. 8-9; Nr. 2, 20 Oktober 1892, S. 14-15.
14.[1] W. König, „Die Endphase des Coetus an siebenbürgisch-sächsischen Schulen (1920-1940)”, p. 155-156; Heinz Brandsch, Heinz Heltmann, Walter Lingner, Schäßburg. Bild einer siebenbürgischen Stadt, 2. Auflage, Leer, Rautenberg Verlag, 1998, p. 162.
15.[1] Heinz Brandsch, Festschrift zum 25- jährigen Bestande der Lehrerinnenbildungsanstalt der evang. Landeskirche A.B. in Rumänien, unter Mitwirkung von Friedrich Czikeli, Paul Schuller und Josephine Siegmund, Schässburg, Verlag Friedr. J. Horeth, 1929, p. 18-19.
16.[1] Ioan Pleşa, „Societatea de lectură ‚Inochentie Micu Clain’ a studenţilor din Blaj. (Schiţă monografică)”, în Apulum, nr. XVIII/ 1980, p. 377-391; Mircea Păcurariu, 200 de ani de învăţământ teologic la Sibiu 1786-1986, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1987, p. 209-236 (Cap. VI, „Societatea de lectură ‹Andrei Şaguna›”); Eugenia Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român din monarhia habsburgică 1860-1918, Cluj-Napoca, Bibliotheca Musei Napocensis, nr. XVII, 1998, p. 119-122 („Societatea de lectură a Junimii Studioase de la Gimnaziul din Blaj”).
17.[1] Societatea a funcţionat timp de trei ani, între 1867-1870; Eugenia Glodariu, „Despre ‹Societatea de lectură a tinerimii române studioase de la gimnaziul din Orăştie›”, în Sargetia, nr. XXI-XXIV/ 1988-1991, p. 781-785; Idem, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român, p. 145-147; Francisc Hossu-Longin, Amintiri din viaţa mea, text stabilit, introducere, note şi glosar de Georgeta Antonescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975, p. 276-283.
18.[1] Despre societatea „Cibiniana”: Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii. Anii mei de învăţătură, p. 90. Despre societatea şi revista „Viaţa”: Mircea Popa, Valentin Taşcu, Istoria presei româneşti din Transilvania, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Tritonic, 2003, p. 319-320.
19.[1] Vezi statutele, regulamentele şi protocoalele societăţilor; Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale, fond „Societatea de lectură a studenţilor teologi din Blaj ‹Inochentie Micu Clain›”, inv. nr. 103, dosar nr. 17, „Statutele Societăţii de lectură ‹Inochentie Micu Clain› din Blaj, 1874-1900” (131 file); fond „Societatea de lectură a elevilor de la Gimnaziul Superior greco-catolic Blaj”, inv. nr. 1225, dosar nr. 2, „Procese verbale de şedinţă, rapoarte prezentate la şedinţe, 1869-1916” (175 file), şi dosar nr. 4, „Registru de procese verbale de şedinţă, lista membrilor fondatori şi ordinari, 1886-1898” (173 file); „Statutele tenerimei studiose pentru societatea de leptura” [a gimnaziului din Blaj], în Concordia, anul VII, nr. 67, 27 august/ 8 septembrie 1867, p. 266-267; Regulamente despre afacerile administrative ale societăţii de lectură „Andreiu Şaguna”, Sibiu, Editura Societăţii, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1903.
20.[1] Programa Gimnasiului superioru, Preparandiei, Normei si scolei populare de fetitie din Blasiu pre anulu scolastecu 1882/83, Blasiu, Cu tipariulu Seminariului Archidiecesanu, 1883, p. 11 (statistica deceniului 1850/51 – 1859/60), 42 (situaţia anului şcolar 1882/1883); Nicolae Brânzeu, Şcoalele din Blaj. Studiu istoric, Sibiu, „Tipografia” S.A., 1898, p. 99-109 (absolvenţii gimnaziului, 1851-1870), 122-134 (absolvenţii gimnaziului, 1871-1896); Eusebiu Roşca, Monografia Institutului seminarial teologic-pedagogic „Andreian” al Arhidiecezei gr. or. române din Transilvania, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1911, p. 139-196.
21.[1] Vezi, spre exemplu, revista manuscrisă „Musa” a Societăţii de lectură „Andrei Şaguna” din Sibiu, anii 1872-1907 (Biblioteca Mitropolitană Sibiu). Ideea originii pur latine a românilor este susţinută până în ultimii ani ai secolului al XIX-lea (Ioan Marin, cleric anul II, „Dacii şi resbelele lui Traian în Dacia (tractat istoric)”, în Musa, an XXII, nr. 17, 1893, p. 352); E. Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român, p. 151-243 (Cap. V, „Aportul tineretului studios la mişcarea cultural-naţională românească”) şi 245-305 (Cap. VI, „Participarea tineretului studios la mişcarera naţional-politică românească”).
22.[1] Karl Glückselig, „Bericht über die Concordia von ihrer Gründung (1883) bis zum Jahr 1900”, în Hauptbuch der „Concordia” angelegt im Vereinsjahre 1900/1 unter Vorstand Hermann Tittus, Hermannstadt, 1904, mss. (DJSAN, Colecţia Brukenthal, inv. nr. 89, N 6-9, nr. 98), f. 30, 35-36; DJSAN, Colecţia Brukenthal, inv. nr. 89, nr. 94, f. 2-3; Idem, nr. 96, f. 8.
23.[1] DJAAN, fond „Societatea de lectură a studenţilor teologi”, inv. nr. 103, dosar nr. 119, f. 161 („Raportul general al comisiei literare despre activitatea literară a societăţii de lectură ‹Inocenţiu Micu Clain› din anul 1907/8”, realizat la 27 mai 1908, de preşedintele comisiei, Iuliu Maior). Zece ani mai târziu (aprilie 1917), în exilul de la Oradea, situaţia era aceeaşi, explicabilă acum prin influenţa războiului; Ibidem, dosar nr. 161, f. 96.
24.[1] DJAAN, fond „Societatea de lectură a elevilor de la Gimnaziul superior greco-catolic Blaj”, inv. nr. 1225, dosar nr. 2, f. 82, 84; fond „Societatea de lectură a studenţilor teologi din Blaj ‹Inochentie Micu Clain›”, inv. nr. 103, dosarele 17 (vezi mai sus) şi 70 („Dări de seamă şi procese verbale cu referire la activitatea societăţii de lectură, 1895”).
25.[1] Programm des evangelischen Gymnasiums A.B. und der damit verbundenen Realschule zu Nagyszeben (Hermannstadt) für das Schuljahr 1914/15, Nagyszeben (Hermannstadt), Buchdruckerei W. Krafft, 1915, p. 14; Ibidem, 1915/1916, p. 14-15, 17; 1916/1917, p. 9-10; 1917/1918, p. 10; 65. Jahresbericht des Bischof Teutsch-Gymnasiums in Segesvár (Schässburg) am Schlusse des Schuljahres 1915/1916, Segesvár (Schässburg), Buchdruckerei W. Krafft, 1916, p. 30.
26.[1] I. Pleşa, op. cit., p. 390; Gazeta oficială, organ al Consiliului Dirigent, Sibiu, nr. 15, 23 februarie/ 8 martie 1919, p. 76; E. Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român, p. 303.
27.[1] W. König, „Die Endphase des Coetus an siebenbürgisch-sächsischen Schulen (1920-1940)”, p. 174; M. Păcurariu, 200 de ani de învăţământ teologic la Sibiu 1786-1986, p. 225-231.
28.[1] Ioan Popa, Liceele teoretice sibiene între 1918-1948, Sibiu, Editura Magister, 2005, p. 70-73.
29.[1] W. König, op. cit., p. 157-173.
