Search our journals and articles

Letiţia-Mirela Cristea, Religiozitate pe sticlă

Magazine: 5 / 2011
Date: 2011
Letiţia-Mirela CRISTEA
Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti The Romanian Peasant Museum, Bucharest
cristea_letitia@yahoo.com

Abstract

Religiosity on glass

This article is about representations of saints on glass icons, like the icons artisans imagined. This way: Saint Ilie was the sender of good rains for the crops, Saint Haralambie protected against the diseases, Saint Nicolae was the protector of unmarried girls, Saint Gheorghe protected the young frontier guard, The Virgin Mary was considered the protector of new families.

For bringing the world of saints closer to their hearts, the icons artisans and the hagiographic legends introduced native elements. From this combination resulted the icons that are saying an entire story, where the religious characters lend human features.

Keywords: glass icon, popular art, religious art, orthodox religion, hagiographic legends

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

1.[1] Dancu 1975, pp.7-8

2.[1] Dancu 1975, pp. 26

3.[1] Niculescu 1957, pp. 309-310

4.[1] Niculescu 1957, p.

5.[1] Dancu 1975, p. 83

6[1] Kligman 1998, p.51

7.[1] Este cununa de martir, care apare şi în alte interpretări iconografice, fiind oferită diverşilor sfinţi care au suferit o mulţime de chinuri nevrând să renunţe la credinţa lor creştină.

8.[1] Erau bani.

9.[1] Prezenţa bărbii nu simbolizează de această dată o vârstă ci înţelepciunea acumulată de-a lungul timpului.

10.[1] Dancu 1975, p.57

11.[1] Dancu 1975, p.57

12.[1] Kligman 1998, p. 53

13.[1] Păstorii simbolizează poporul ales al lui Dumnezeu, ei fiind primii care au aflat minunea naşterii Mântuitorului.

14.[1] Quenot 2004, p.71

15..[1] Quenot 2004, p. 73

16.[1] Aceste daruri aveau diverse denumiri, în funcţie de zone. Ele se numeau în Bucovina rodini, în Moldova rodine, în Banat cinstă şi în Transilvania poclon sau plocon. Pentru mai multe informaţii a se consulta lucrarea Naşterea la români, scrisă de S. Fl., Marian, Bucureşti, Editura „Grai şi Suflet- Cultura Naţională”, 1995

17.[1] Quenot 2004, p. 72-73

18.[1] Haina miţoasă a sfântului seamănă cu veşmintele bacilor care îşi păzeau turmele.

19.[1] Popescu 1986, p.272

20.[1] Apostol Popescu 1969, p.76.

21.[1] Pentru mai multe detalii privind simbolistica crucii a se vedea lucrarea Dicţionar de simboluri, scrisă de Jean Chevalier şi Alan Gheerbrant

22.[1] Quenot 1999, p. 79

Bibliografie

  • Chevalier 1994 – Jean, Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, vol. 1, Bucureşti, 1994
  • Dancu 1975 – J. Dancu, D. Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, Bucureşti, 1975.
  • Kligman 1998 – G. Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică şi cultură populară în Transilvania, Iaşi, 1998.
  • Marian 1995 – S. Fl. Marian, Naşterea la români, Bucureşti, 1995
  • Niculescu 1957 – V. V. Niculescu, Contribuţii la cunoaşterea icoanelor pe sticlă şi a xilogravurilor ţăranilor români din Transilvania, în SCIA , 3-4, 1957.
  • Quenot 2004 – M. Quenot, Sfidările icoanei: o altă viziune asupra lumii, Bucureşti, 2004.
  • Apostol Popescu 1969 – I. Apostol Popescu, Arta icoanelor de la Nicula, Bucureşti, 1969.
  • Popescu 1986 – A. Popescu, Tradiţii de muncă româneşti, Bucureşti, 1986.