Images from the Napoleonic Epoch Existing in the Old Romanian Books Printed in Buda (1814-1815)
Napoleon’s wars ended in a disastrous retreat of his army from Russia, followed by his downfall which greatly impressed his contemporaries, exciting their interest both for the French and for the Russian people. For this reason the stories concerning the famed emperor’s deeds or the personalities contemporaneous with him used to spread easily. In the second decade of the 19th century, at the University Typography of Buda, there appeared several books in Romanian, edifying in this respect, of which some contain an illustration each engraved in metal. The popularity of these works within the Romanian territory is also ensured by the fact that at the time there was no newspaper or magazine to keep the public well-informed on the worldly news.
The four engravings, with reference to the Napoleonic age, from the Romanian books printed in Buda in the years 1814-1815 represent incontestable epoch documents which, at that time, must have raised a great curiosity among the readers eager to know the course of events of their time, which as it is well-known, troubled the whole Europe. The two authors who sign, Adam Sandor Ehrenreich and Gottfried Prixner, as well as the others who are anonymous persons demonstrate through these images that they endeavoured, being more or less endowed with talent, to popularize the important personalities and developments of their age and in this respect they attentively gathered documentary evidence showing perseverance and passion in their work. The large number of books printed in Buda enabled these engravings with historical themes to spread over the whole territory inhabited by the Romanians and within various strata of society.
Keywords: the University Typography from Buda, old Romanian book, engraving, Napolonean epoch, Russia
1.[1] Alexandru Duţu, Cărţile de înţelepciune în cultura română (cap. 2. Imaginea Franţei în timpul campaniilor napoleoniene), Bucureşti, Editura Academiei, 1972, p. 140.
2.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche (1508-1830), Tom. III, Bucureşti, Editura Socec& CO., Soc. Anonimă, 1936, şi Ioan Bianu, Dan Simonescu, Tom. IV, 1944.
3.[1] Ibidem, vol. III, p. 102-105.
4.[1] Ibidem, p. 109.
5.[1] Ibidem, p. 110.
6.[1] Ibidem, p. 123.
7.[1] Ibidem, p. 125; vol IV, p. 300.
8.[1] Ibidem, vol. III, p. 135.
9.[1] Dan Râpă-Buicliu, Bibliografia românească veche, Additamenta, I (1536-1830), Galaţi, Editura Alma, 2000.
10.[1] Ibidem, p. 382-388.
11.[1] Alexandru Duţu, op. cit., p. 140; Ioan Chindriş, Transilvanica (cap. Un caz iluminist: Petru Maior), Cluj-Napoca, Editura Cartimpex, 2003, p. 518.
12.[1] De exemplu, Petru Maior va tipării în Calendarul românesc din 1816, de la Buda, Descrierea Insulii (Ostrovului) Sfânta Elena.
13.[1] Alexandru Duţu, op. cit., p. 139.
14.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom. III, şi Ioan Bianu, Dan Simonescu, op. cit., Tom. IV.
15.[1] Andrei Veress, Tipografia românească din Buda, în Boabe de grâu, III, nr. 12, 1932, p. 602.
16.[1] Ibidem.
17.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom. III, p 102, fig. 346. Olimpia Mitric, Din istoria cărţii româneşti, Suceava, Editura Universităţii din Suceava, 2002, fig. 61.
18.[1] Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, Vol. I, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru literatură şi artă, 1942, p. 223-224.
19.[1] André Castelot, Bonaparte Napoleon, vol. II, Bucureşti, Editura Politică, 1970, p. 402.
20.[1] Ibidem, p. 400.
21.[1] Gh. Oprescu, op. cit., p. 224.
22.[1] Vezi imaginea la N. M. Pyrova, The Patriotic War of 1812 in Graphic Works by Contemporary Artists, broşură bilingvă (rusă-engleză) ilustrată, editată de „Order of Lenin State History Museum”, fără an, fără loc, fără număr de pagină sau de figură.
23.[1] Ibidem.
24.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom. III, p. 125; Tom. IV, p. 300; Daniela Poenaru, Contribuţii la Bibliografia românească veche, Târgovişte, 1973, p. 283.
25.[1] Dintre portretele anterioare anului 1815 menţionăm: Patriarhul Dositei pe tron, semnat cu iniţialele A. F., în Istoria patriarhilor Ierusalimului (în greceşte), de Dositei, Bucureşti, 1715; Mitropolitul Moldovei Gavril, figură întreagă în odăjdii, slujind, cu mai multe personaje, de Protoierei Mihail Stril(biţchi), în Prăvilioara, Iaşi, 1784. Vezi pentru aceaste gravuri Ioan Bianu, Nerva Hodoş, op. cit., Tom. I-II şi Gh. Oprescu, op. cit.
26.[1] Ulrich Thieme, Felix Becker, Allgemeines Lexikon der Bildenden Künstler von der Antike bis zur Gegenwart, vol. X, Leipzig, 1914, p. 394-395; http://www.answers.com/topic/ad-m-s-ndor-ehrenreich (29 decembrie 2010).
27.[1] Pataky Dénes, A magyar rézmetszés története. A XVI. századtól 1850-ig, Budapest, Közoktásügyi Kiadóvállalat, 1951, p. 106-116; Rózsa György, Ehrenreich Ádám forrásai, în Művészettörténeti értesítő, 1959, VIII eve, p. 61-67.
28.[1] www.arcadja.com (29 decembrie 2010).
29.[1] Velichi Cniaz Nicolai Mihailovici, Imperator Alexandr I, Moscova, Ed. Zaharov, 2010, fig. 1; Moscow Kremlin. Red Square, Moscow, Publishing house „Zebra E”, 2010, p. 38; www.grosvenorprints.com (29 decembrie 2010).
30.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom. III, p. 135, fig. 353.
31.[1] Gh. Oprescu, op. cit., p. 224.
32.[1] Ibidem.
33.[1]Moscow Kremlin. Red Square, p. 85; Prin Moscova. Ghid ilustrat, Bucureşti, Editura Meridiane, 1987, p. 20-21.
34.[1] Moscow Kremlin. Red Square, p. 11, 90.
35.[1] Ibidem, p. 19; Prin Moscova. Ghid ilustrat, p. 36-37.
36.[1] I. Bogatskaya, Strolls around the Moscow Kremlin, Moscow, Moscow Kremlin Museums, 2004, p. 35.
37.[1] Cartea s-a aflat, până de curând, în proprietatea Liceului Andrei Şaguna din Braşov, dovadă şi ştampila de pe foaia de titlu.
38.[1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, op. cit., Tom. III, p. 101; Tom. IV, p. 296; Dan Râpă-Buicliu, op. cit., p. 381.
39.[1] Ulrich Thieme, Felix Becker, op. cit., vol. XXVII, 1933, p. 409.
40.[1] Pentru aceste imagini vezi: Anca Elisabeta Tatay, Tradiţie şi inovaţie în tehnica şi arta ilustraţiei cîrţii româneşti tipărite la Buda (1780-1830), Alba Iulia, Editura Altip, 2010, p. 48-54, 61-62, fig. 39, 40; Idem, Incursiune în gravura de carte veche de la Buda, în Danubius, nr. 6, 2008, p. 254-255; Idem, Gravura în metal din cărţile româneşti religioase apărute la Buda (1780-1830), în vol. Lucrările sesiunii naţionale a doctoranzilor în istorie, Ediţia I, Oradea, 22-23 mai 2009, coordonatori Mihai D. Drecin, Ioan Horga, Barbu Ştefănescu, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2009, p. 264-265, fig. 17; Idem, Gravura „Roata vieţii” din „Calendarul pe 100 de ani” de la Buda din 1814, în Libraria, nr. VIII, 2009, p. 166-176; Consideraţii referitoare la Tipografia de la Buda şi cultura din Ţara Românească şi Moldova, în volumul Cercetarea și perspectivele digitizării, coordonatori: Ana Maria Roman-Negoi şi Eva Mârza, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2009, p. 301-302, fig. 3; Idem, Viena, Buda, spaţiul românesc – rută de circulaţie a gravurii (1780-1830), în Transilvania, 11-12/2010, p. 38.
41.[1] Am văzut exemplare la Cluj-Napoca (Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară), la Bucureşti (Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională), Sibiu (Biblioteca Astra).
42.[1] Despre congresul de la Viena vezi de exemplu: Michel Mourre, Dictionnaire encyclopédique d’Histoire, Nouvelle édition, T-Z, Paris, Ed. Bordas, 1993, p. 4860, 4862.
43.[1] Dacă gravura cu care ne confruntam noi a fost trasă pe hartie special pentru români (cum am spus mai sus), se prea poate ca placa să fi fost gravată cu scopul de a fi destinată şi altor popoare, dovadă literele latine. Se obişnuia ca pe placă să se lase un spaţiu liber, unde reprezentanţii fiecărei naţii îşi completa explicaţia proprie. Precizăm că în cadrul Tipografiei Universităţii din Buda se tipăreau cărţi în 16 limbi, printre care şi româna.
