1. Unul dintre marii noştri americanişti, Ştefan
Stoenescu, a recunoscut că decizia de a rămâne laCornell a fost, sub vraja peisajului, aproape instantanee.
2. Există totuşi un premiu, comparabil cu Nobel-ul, învaloare de aproape 600.000 de euro, pentru cărturarii din domeniul studiilor umaniste, pe care M. H. Abrams l-ar merita cu prisosinţă. Holberg International Memorial Prize, acordat de guvernul Norvegiei, l-a avut ca primă laureată, în 2004, pe Julia Kristeva. A urmat în 2005 Jürgen Habermas, iar în 2008 beneficiarul a fost Fredric Jameson.
3. Fiul unor emigranţi din Europa de Est, Meyer Howard Abrams s-a născut în 1912, în Long Branch, New Jersey. Din idiş, singura limbă pe care a vorbit-o până la vârsta de cinci ani, când a început şcoala, amintirile sunt estompate. Deşi tatăl era evreu ortodox, niciodată nu le-a cerut fiilor săi să îi urmeze cu stricteţe preceptele, ceea ce i-a asigurat viitorului cărturar o oarecare detaşare în raport cu problematica religioasă. (cf. Adam Kirsch, „The Last Critic Turns 100”). În 1930, Abrams şi-a început studiile la Harvard, unde şi-a luat licenţa, masteratul şi doctoratul, reuşind să strecoare printre ele şi un an de specializare la Cambridge. Opţiunea pentru studiul englezei a fost motivată mai târziu ca determinată de situaţia economică din anii Marii Depresii, când puteai să vezi „oameni de afaceri vânzând mere pe stradă pentru a supravieţui”. Criticul afirmă că a preferat să „moară de foame făcând totuşi
ceva care să îi şi placă” (cf. Danielle Winterton,
„Cornell’s M. H. Abrams marking 100th birthday with book release, celebration”)
4. În anii ’90 li s-a alăturat şi Stephen Greenblatt, unul dintre fondatorii Noului Istorism. În pofida scepticismului iniţial al lui Abrams, generat de poziţiile teoretice diferite pe care se situau, colaborarea s-a dovedit mai mult decât fructuoasă.
5. „Am crezut că îmi va lua patru luni şi mi-a luat patru ani”, a recunoscut Abrams, nu înainte de a rememora circumstanţele în care a fost abordat de conducerea editurii, la recomandarea unui coleg. „Am crezut că se va vinde vreo patru ani şi se vinde de o jumătate de secol.” (cf. Danielle Winterton, art. cit.)
6. Cf. Linda Glaser, „Faculty reflect on the legacy of M.H. Abrams”.
7. Abrams a lucrat efectiv într-un laborator, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, după terminarea doctoratului la Harvard. În subsolul de la Memorial Hall al universităţii fusese amenajat un aşa-zis laborator psiho-acustic secret, unde interesul său pentru psihologie şi fonetică s-a concretizat în elaborarea alfabetului fonetic Able Baker, pentru armată şi marină, alfabet utilizat şi astăzi. Urechea formată pe lectura poeziei l-a ajutat să dezvolte teste pentru echipamentele de comunicaţii şi pentru personalul care poseda abilităţi superioare în identificarea sunetelor pe fundalul zgomotului de motoare şi de focuri de armă. (cf. Linda Grace Kobas, „Honored literary scholar M.H. Abrams continues his labors (of love)”)
8. Cf. M. H. Abrams, „The deconstructive angel”, în Modern Criticism and Theory: A Reader, p. 265.
9. Doar a opta în îndelungata activitate, ceea ce spune ceva despre atitudinea lui Abrams faţă de sloganul „Publish or perish”, e adevărat că promovat cu înverşunare în spaţiul academic american, dar contaminându-l, cu malformaţiunile de rigoare, şi pe cel european.
10. Vladimir Nabokov, Lolita, p. 10.
11. Cf. Danielle Winterton, art. cit.
12. Din capitolul XVI, „The Analysis of a Poem”,
Principles of Literary Criticism, p. 90. Lista cuprinde şase tipuri de reacţii – alcătuind un flux în opinia lui Richards –, care sunt prezente în procesul lecturării unui poem: senzaţiile vizuale ale cuvintelor tipărite; imagini strâns asociate cu aceste senzaţii; imagini relativ libere; referinţe
la / gânduri legate de diverse obiecte; emoţii; atitudini afectiv-voliţionale.
13. Cf. Franklin Crawford, „English professor Mike
Abrams fêted at 100th birthday bash”.
14. Cf. Linda Grace Kobas, art. cit. Abrams a ţinut să-şi exprime opiniile faţă de muzica rap şi în articolul de dicţionar din ultima ediţie a lui Glossary of Literary Terms.
15. Din prima secţiune a introducerii la The Mirror and the Lamp, p. 6, apărută în Vatra 6 / 2011, traducere de Dan H. Popescu.
