Mircea Gheorghe Abrudan, Un necrolog săsesc şi alte consideraţii asupra Mitropolitului Andrei baron de Şaguna

1. Cf: http://www.basilica.ro/ro/stiri/bsfantul_sinod_a_
hotarat_canonizarea_mitropolitilor_transilvaniei_andrei_s
aguna_si_simion_stefanb_2896.html,accesat la 11 martie
2013. Pentru detalii despre pregătirea, organizarea şi
desfăşurarea evenimentului canonizării vezi volumul:
Laurenţiu Mitropolitul Ardealului, coord., Sfântul Ierarh Andrei
Şaguna «Păstorul cel bun al Ardealului», Sibiu, Editura
Andreiana, 2012, 359 p.
2. A se vedea cea mai recentă prezentare a istoriografiei
despre mitropolitul Andrei Şaguna la Mircea Păcurariu, O
viaţă dăruită Bisericii şi Neamului. Sfântul Ierarh Andrei Şaguna,
Mitropolitul Transilvaniei, Sibiu, Editura Andreiana, 2012, p.
11-38.
3. În literatura teologică şi istorică dar şi în presa săsească
şi românească din Transilvania secolului al XIX-lea
termenii bisericeşti utilizaţi în vederea definirii celei mai
înalte funcţii ierarhice a Bisericii Evanghelice C. A. din
Transilvania sunt cel de „Superintendent-superintendent”
şi „Bischof- episcop”, fapt pentru care şi noi am optat
pentru utilizarea acestora în mod paralel pe parcursul
studiului de faţă.
4. Cea mai amplă biografie a lui G.D. Teutsch, care
cuprinde fragmente din jurnalul personal, din
corespondenţă, precum şi o serie de pasaje din discursuri
oficiale şi cuvântări ocazionale ale superintendentului a fost
publicată de către fiul acestuia, Friedrich Teutsch, la Sibiu
în anul 1909. A se vedea: Friedrich Teutsch, Georg Daniel
Teutsch: Geschichte seines Lebens, Hermannstadt, Druck und
Verlag von W. Kraft, 1909, 625 p.; Două scurte biografii în
limba română vezi la Thomas Nägler, Un mare istoric şi om
politic al saşilor: Georg Daniel Teutsch (1817-1893), în
Transilvania, serie nouă, anul XXXV (CXI), 4/2006, p.
76-81; Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat.
Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 2009, p. 368-369.
5. Friedrich Teutsch, Op. cit., p. 5.
6. Ibidem, p. 14-23.
7. Ibidem, p. 25-26.
8. Georg Daniel Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen
für das sächsische Volk, 6 Hefte, Kronstadt, Verlag von
Johann Gött, 1852-1858, 807 p.
9. Friedrich Teutsch, Op. cit., p. 30-39.
10. Ibidem, p. 43.
11. Ibidem, p. 46-67.
12. Jakob Rannicher an Georg Daniel Teutsch, Wien, 16. Mai
1850, în Monica Vlaicu, ed., Jakob Rannicher im Zeichen
seiner Zeit. Briefe und Reden (1846-1874). 1. Teil,
Sibiu/Hermannstadt, Honterus Verlag, 2008, p. 203.
15 >>>
13. O dată cu desfiinţarea decimei ecleziastice prin
hotărârea Dietei de la Cluj din anul 1848, această chestiune
a devenit problema esenţială a Bisericii Evanghelice C.A.
pe întreaga durată a deceniului neoabsolutist. Avându-şi
prima menţiune şi reglementare în Bula de Aur din anul
1224, plata decimei constituia o datorie financiară feudală
care se percepea în funcţie de posesiunea funciară a fiecărui
locuitor de pe Pământul crăiesc, indiferent de apartenenţa
confesională a acestuia. Saşii au văzut în plata decimei o
sarcină care ţine de pământul dat în grija coloniştilor de
către regii maghiari şi o datorie materială pe care toţi
locuitorii acestuia o aveau faţă de parohul sas local, această
taxă constituind de fapt unul din stâlpii fundamentali ai
„Urvertragului – contractului strămoşesc”, una dintre
condiţiile de bază ale existenţei colective a naţiunii săseşti
din Transilvania. Deşi plata decimei a fost atacată în diferite
rânduri, pe parcursul secolelor XVII-XVIII, de către
Curtea imperială, care a introdus treptat un sistem de
impozitare modern de tip centralizat, lovitura definitivă
asupra decimei a venit o dată cu anul 1848. Astfel, începând
cu 26 ianuarie 1850, clerul evanghelic săsesc a iniţiat şirul
demersurilor şi memoriilor atât către guvernatorul
Transilvaniei, cât şi către Curtea de la Viena în scopul
despăgubirii decimei ecleziastice şi introducerii salarizării
clerului de către stat. Guvernul austriac vedea însă în
rezolvarea acestei probleme ceva mai mult decât rezolvarea
unei chestiuni financiare bisericeşti, considerând-o a fi o
veritabilă misiune de lichidare a rămăşiţelor sistemului
feudal. Pentru detalii vezi: Georg Daniel Teutsch, Das
Zehntrecht der evangelischen Landeskirche A. B. in Siebenbürgen.
Eine rechtsgeschichtliche Abhandlung, Schäßburg, in
Commisssion bei J. Habersang, 1858, V + 298 p.; Loránd
Mádly, De la privilegiu la uniformizare. Saşii transilvăneni şi
autorităţile austriece în deceniul neoabsolutist (1849-1860),
Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2008, p.
225-255.
14. Friedrich Teutsch, Op. cit., p. 141-170.
15. Ludwig Binder, Josef Scheerer, Die Bischöfe der
Evanghelischen Kirche A.B. in Siebenbürgen, 2 Teil. Die Bischöfe
der Jahre 1867-1969, Köln-Wien, Böhlau Verlag, 1980, p.
14-15.
16. Friedrich Teutsch, Op. cit., p. 206-228.
17. Ibidem, p. 256-263.
18. Ibidem, p. 336.
19. Ibidem, p. 560.
20. Rudolf Gräf, Thomas Nägler, Cultura săsească, în
Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari András, coord.,
Istoria Transilvaniei vol. III (de la 1711 până la 1918),
Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii
Transilvane, 2008, p. 588; Ioan Lupaş, Istoria bisericească a
românilor ardeleni, introducere, note şi comentarii de Doru
Radosav, ediţia a III-a, Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI,
2011, p. 285.
21. Walter Muss, Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck,
Wort und Welt Verlag, 1993, p. 520-521.
22. Emil Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929.
Mit 7 Abbildungen und 5 Stadtpläne aus verschiedenen
Jahrhunderten, Hermannstadt/Sibiu, 4. Auflage, Honterus
Druckerei, 2005, p. 63.
23. Hermann Pitters, Despre relaţiile Mitropolitului Andrei
Şaguna cu Biserica Evanghelică C.A. din Transilvania, în Slujitor
al Bisericii şi al Neamului. Părintele Prof. Univ. Dr. Mircea
Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române la împlinirea
vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea, 2002,
p. 572.
24. A se vedea în acest sens ediţiile Telegrafului Român din
lunile august şi noiembrie, când întotdeauna pe prima
pagină sunt redate calendarul şi desfăşurătorul sărbătorii.
Pentru detalii vezi de exemplu: Telegraful Român, anul XVIII,
nr. 63, din 9/21 august 1870, p. 249.
25. O prezentare a relaţiilor dintre Şaguna şi Teutsch vezi
la Mircea-Gheorghe Abrudan, Consideraţii privind relaţiile
dintre mitropolitul Andrei Şaguna şi episcopul Georg Daniel
Teutsch, în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, nr.
1, 2011, p. 221-237.
26. Detalii despre apariţia, programul editorial şi politica
săptămânalului vezi la Nicolae Teşculă, Presa Social-Politică
Săsească din Transilvania (1850-1876), Cluj-Napoca, Editura
Presa Universitară Clujeană, 2010, p. 59-63.
27. Siebenbürgisch-deutsches Wochenblatt, Nr. 27, 2. Juli 1873,
p. 419-420.
28. Ioan Lupaş, Vieaţa şi faptele mitropolitului Andreiu Şaguna,
în Mitropolitul Andreiu baron de Şaguna. Scriere comemorativă la
serbarea centenară a naşterii lui, Sibiu, Editura Consistoriului
mitropolitan, 1909, p. 394 nota 1.
29. A se vedea „Andreas Freiherr von Schaguna”, în
Kirchliche Blätter, I. Jahrgang, Nr. 25, Hermannstadt, 23.
Oktober 1909, p. 295.
30. Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii celei vechi şi a cei
noao, după originalul celor şeptezeci şi doi tâlcuitori din Alecsandria.
Tipărită în zilele Prea Înălţatului nostru împărat al Austriei
Francisc Iosif I, supt priveghiiarea şi cu binecuvântarea Ecselenţiei
Sale, Prea Sfinţitului Domn Andreiu Baron de Şaguna,
Dreptcredinciosul Episcop al Bisericei greco-resăritene Ortodocse în
Marele Principat al Ardealului, Comander al Ordinului Leopoldin
cesaro-regescu austriacu, şi Sfetnic din lăuntru de Stat al Maiestaţei
Sale Cesaro-Regeşti Apostolice, Sibiu, cu tipariul şi cu cheltuiala
Tipografiei de la Episcopia dreptcredincioasă din Ardeal,
la anul Domnului 1856-1858.
31. Andrei Şaguna, Promemorie despre dreptul istoric al
autonomiei bisericeşti naţionale a Românilor de relegea răsăriteană
în ces.reg. provinţii ale monarhiei austriece, Sibiu-Viena, 1849, 15
p.; Idem, Adaosu la promemoria despre dreptul istoric al autonomiei
bisericeşti naţionale a românilor de relegea răsăriteană în ces.reg.
provinţii ale monarhiei austriace, Tipografia lui Georgie de
Closius, Sibiu, 1850, 23 p.; Idem, Memorialu, prin care se
lămureşte cererea Româniloru de Religiunea răsăriteană în Austria
pentru restaurarea Mitropoliei loru din punctu de vedere al ss.
Canoane. Aşternut c.r. Ministeriu pentru Kultu şi Instrucţiune
1851, Tipografia diecesană, Sibiu, 1860, 23 p.
32. Andrei Baron de Şaguna, Istoria bisericii ortodoxe răsăritene
universale dela întemeierea ei până în zilele noastre, tomul I-II,
Tipografia diecesană, Sibiu, 1860, IX + 420, IV + 316 p.
33. Compendiu de dreptulu canonicu alu unei sântei sobornicesci şi
apostolesci biserici. Compus de Andreiu baronu de Siaguna, din mila
lui Dumnedieu Archiepiscopu alu Ardelului, si Mitropolitu alu
Romaniloru de Relegea greco-resaritena din Ungaria si Ardealu,
Consiliariu intimu de Statu alu Maiestatei Sele cesaro-regesci
Apostolice, Marele Cruceriu Alu Ordinelui ces-austr. Leopoldinu,
si Cavaleriu alu Ordinelui ces-austr. alu Coronei de fieru clasa I,
<<< 16
tiparitu in tipografia archidiecesana, Sabiiu, 1868, XLVI +
451 p.
34. Andreas Schaguna, Promemoria über das historische Recht
der nationalen Kirchen-Authonomie der Romanen morgenländ.
Kirche in der k.k. Kronländern der österreich. Monarchie,
Gedruckt bei U. Klopf Senior und A. Turich, Wien, 1849,
15 p.; Idem, Anhang zu der Promemoria über das historische Recht
der nationalen Kirchen-Authonomie der Romanen morgenländ.
Kirche in der k.k. Kronländern der österreich. Monarchie,
Gedruckt bei Georg v. Closius, Hermannstadt, 1850, 24 p.;
Idem, Denkschrift wodurch die Bitte der Romanen des orientalischen
Glaubens in Oesterreich um Herstellung ihrer Metropolie aus dem
Gesichtspunkte der Kirchensatzungen beleuchtet wird. Dem K.K.
Ministerium für Cultus und Unterricht überreicht 1851, Gedruckt
in der Diocesan- Druckerei, Hermannstadt, 1860, 24 p.;
Andreas Freiherrn von Schaguna, Geschichte der
griechisch-orientalischen Kirche in Oesterreich. Bruchstücke aus der
allgemeinen Kirchengeschichte, wortgetreu übersetzt von Z. Boiu und
I. Popescu, Lehrer an der gr. orient. päd. theol. Diöcesan-Anstalt
zu Hermannstadt, Druck von Joseph Drotleff,
Hermannstadt, 1862, 224 p.; Compendium des kanonischen
Rechtes der einen, heiligen, allgemeinen und apostolischen Kirche,
verfaßt von Andreas Freiherrn von Schaguna, von Gottes Gnaden
Erzbischof in Siebenbürgen und Metropoliten der Romanen der
griechisch-orientalischen Religion in Ungarn und Siebenbürgen,
Geheimen Rath Sr. kaiserl.-königl. Apostolischen Majestät,
Großkreuz des kaiserl.-österr. Leopold Ordens und Ritter des
kaierl.-österr. Ordens der eisernen Krone I. Klasse. Aus dem
Romanischen übersetzt von Dr. Alois Sentz, ordentlich-öffentlichen
Professor an der königlich-ungarischen Rechtsakademie in
Hermannstadt, Ehrenmitglied des siebenbürgischen Vereines für
romanische Literatur und Cultur des romanischen Volkes,
Buchdruckerei des Josef Drotleff, Hermannstadt, 1868,
XLIII + 499 p.
35. Friedrich Teutsch, Op. cit., p. 189.
36. Benignis Siebenbürgischer Volkskalender für das Jahr 1861,
welches ein Gemein-Jahr von 365 Tagen ist,
Hermannstadt, Neue Folge, Zehnter Jahrgang, Druck und
Verlag von Theodor Steinhautzen, 1860, p. XVI-XVIII.
37. Friedrich Teutsch, op. cit., Et passim.
38. Andreas Freiherr von Schaguna, An das Löbliche Gymnasial-
Direktorat A.B. zu Schässburg, Hermannstadt, 4 Mai 1859, în
Ioan Lupaş, Episcopul Gheorghe Daniil Teutsch (1817-1893),
în Transilvania, 1/1909, p. 24–25.
39. Programm des evangelischen Gymnasiums in Schässburg und
der damit verbundenen Lehranstalten. Zum Schluss des Schuljahres
1858/9, Kronstadt, Verlag bei Johann Gött, 1859, p. 54.
40. Programm des evangelischen Gymnasiums in Schässburg…
1859/60, Kronstadt, 1858, p. 123.
41. A se vedea în acest sens dispoziţiile guvernamentale şi
poruncile arhiereşti expediate de către episcopul Andrei
Şaguna preoţimii eparhiale prin intermediul circularele
şcolare nr. 892/1853, nr. 564/1854 şi nr. 768/1862 în
Gheorghe Tulbure, Mitropolitul Andrei Şaguna. Opera literară.
Scrisori pastorale. Circulări şcolare. Diverse, Sibiu, Tipografia
arhidiecezană, 1938, p. 267-268, 273-277, 332.
42. În capitolul „Lehrmittelsammlungen” (colecţia
materialelor didactice) în rubrica donaţiilor către biblioteca
institutului se găseşte următoarea consemnaţie: „Domnul
episcop al Bisericii greco-orientale din Transilvania,
Excelenţa sa Baronul de Şaguna, Biblia românească in
Folio apărută în tipografia diecezană”. Vezi: Programm des
evangelischen Gymnasiums in Schässburg… 1858/9, p. 55.
43. În colecţia cărţilor consemnate în rubrica „Transilvanica
et Hungarica” apar inventariate pe lângă Biblia din
1856-1858, alte patru volume şaguniene în limba germană,
anume o broşură apărută la Sibiu în 1856 conţinând patru
predici la praznicele Sf. mare mucenic Gheorghe, Sf.
Constantin, Buneivestiri şi Înălţării Domnului; tomul de
Istorie bisericească, în două exemplare şi Compendiul de
drept canonic. Vezi: Programm des evang. Gymnasiums A.B. in
Schässburg und der damit verbundenen Lehranstalten zum Schlusse
des Schuljahres 1882-83 veröffentlicht vom Director Daniel Höhr,
Hermannstadt, S. Filtsch’s Buchdruckerei, 1883, p. 204-205,
209.
44. A se vedea în acest sens: Străinii despre Şaguna, în Revista
Teologică, anul XIII, 6-7/1923, p. 253-254; Străinii despre
Şaguna, în Pomenirea Mitropolitului Andreiu Şaguna, Tiparul
tipografiei arhidiecezane, Sibiu, 1933, p. 28; Teodor
Bodogae, Despre însemnătatea operei mitropolitului Andrei
Şaguna în viaţa bisericească şi naţională a românilor din
Transilvania, în Îndrumător bisericesc al Arhiepiscopiei Ortodoxe
române a Vadului, Feleacului şi Clujului, pe anul comun de la
Hristos 1979, Cluj-Napoca, 1979, p. 225; George Justinian
Tambozi, Dan Drosu Şaguna, Nelu Badea, Justin Tambozi,
Lumina învăţăturii în preocupările cultural ştiinţifice ale lui Andrei
Şaguna, Editura Justin şi George Justinian Tambozi,
Bucureşti, 2003, p. 20; David Pop, Andrei Baron de Şaguna,
Mitropolitul Românilor din Transilvania şi Ungaria, în Aurel
Chiriac coord., Andrei Şaguna. Mitropolitul Românilor din
Transilvania şi Ungaria, Oradea, Editura Muzeul Ţării
Crişurilor, 2008, p. 16-17; Mitropolitul Andrei Şaguna în
memoria posterităţii, în Îndrumător bisericesc pe anul de la Hristos
2008, anul 156, Sibiu, Editura Andreiana, 2008, p. 115.
45. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române vol. 3
(secolele XIX şi XX), Bucureşti, Editura Institutului Biblic
şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p. 105;
Idem, Cărturari sibieni de altădată, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2002, p. 84; Idem, Istoria Bisericii Ortodoxe Române vol.
III, ediţia a 3-a, Iaşi, Editura Trinitas, 2008, p. 93; Idem,
Mitropolitul Andrei Şaguna părintele Ardealului, în Idem, Studii
de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române II, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2009, p. 69; Idem,
46. Antonie Plămădeală, Momentul Andrei Şaguna în istoria şi
în cultura Transilvaniei, în Mitropolia Ardealului, anul XXIX,
1-2/1984, p.17-18; Idem, Vocaţie şi misiune creştină în vremea
noastră, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1984, p. 12;
Idem, Calendar de inimă românească, Sibiu, Tiparul
Tipografiei Eparhiale, 1988, p. 238; Idem, De la Filotei al
Buzăului, la Andrei Şaguna, Sibiu, Editura Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române, 1997, p. 212; Idem, Momentul Şaguna în
istoria Bisericii Transilvaniei, în In Memoriam: Mitropolitul Andrei
Şaguna 1873-2003, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea, 2003,
p. 18.
47. Ioan Lupaş, Vieaţa şi faptele mitropolitului Andreiu
Şaguna…, p. 394.
48. „Andreas Freiherr von Schaguna” în Siebenbürgischdeutsches
Wochenblatt, Nr. 27, 2 Iulie 1873, p. 419.
49. Nu trebuie uitat faptul că la venirea lui Şaguna în
Transilvania, în august 1846, clerul sibian din cercul
17 >>>
apropiaţilor răsposatului episcop Vasile Moga, care îi vor
fi de altfel şi contracandidaţi la sinodul de la Turda din
decembrie 1847, prevalându-se de faptul că acesta vorbea
o limbă română arhaică, mai greu de înţeles, a lansat zvonul
că tânărul vicar nu este român, ci ar fi un sârb din Ungaria,
urmărind astfel discreditarea acestuia în faţa clerului şi
credincioşilor români, a căror rezervă, chiar teamă şi reacţie
de respingere, având în vedere realităţile ecleziale din Banat,
dar şi situaţia ortodocşilor ardeleni în perioda anterioară
episcopatului lui Moga, putea fi astfel uşor speculată. A se
vedea în acest sens: Ioan Lupaş, Vieaţa şi faptele mitropolitului
Andreiu Şaguna…, p. 47; şi Johann Schneider, Ecleziologia
organică a mitropolitului Andrei Şaguna şi fundamentele ei biblice,
canonice şi moderne, traducere de Ioan I. Ică jr, Sibiu, Editura
Deisis, 2008, p. 79-80.
50. Primul panegiric biografic al mitropolitului Andrei
Şaguna a fost redactat şi publicat, la scurt timp de la
moartea sa, de către arhimandritul Nicolae Popea în
paginile Telegrafului Român din vara anului 1873. Vezi Nr.
57, din 15/27 iulie, p. 216-217; Nr. 58, din 18/31 iulie, p.
220-221; Nr. 59, din 22 iulie (3 august), p. 224; şi Nr. 60,
din 26 iulie (7 august), p. 228-229. Această schiţă
monografică a fost apoi republicată într-o broşură separată
sub titlul Excelenţa Sa arhiepiscopul şi mitropolitul Andreiu baron
de Şaguna, Sibiu, 1873, 34 p.
51. „Andreas Freiherr von Schaguna”, în Siebenbürgischdeutsches
Wochenblatt…, p. 419.
52. Ibidem.
53. Ibidem.
54. Ibidem.
55. Ibidem, p. 420.
56. Hermannstädter Zeitung vereinigt mit dem Siebenbürger Botten,
Nr. 151, Montag am 30. Juni 1873, p. 718.
57. Ibidem.
58. Telegraful Român, anul VII, Nr. 34, Sibiu, 20 august 1858,
p. 133-134.
59. Heinrich Herbert, Geschichte des Vereins für siebenbürgische
Landeskunde, în Archiv des Vereins für siebenbürgische
Landeskunde, Band 28, Hermannstadt, 1898, p. 167.
60. Societatea a avut la bază colecţiile arhivistice, istorice,
numismatice, de botanică, zoologie şi mineralogie donate
de József şi Sámuel Kemény şi Imre Mikó. Activitate a fost
iniţiată în vila clujeană donată de Mikó, membrii societăţii
desfăşurând cercetări în domeniile filosofiei, istoriei,
lingvisticii, ştiinţelor naturii, medicinei, ştiinţelor juridice şi
sociale. Cf. Csucsuja István, Cultura maghiară, în Ioan-Aurel
Pop, Thomas Nägler, Magyari András (coord.), Istoria
Transilvaniei…, p. 573-574.
61. Ákos Egyed, „Quellen zur Gründung des
Siebenbürgischen Museums-Vereins. Aus dem
Briefwechsel des Grafen Imre Mikó mit Joseph Bedeus
von Scharberg und Andrei Şaguna”, în Zeitschrift für
Siebenbürgische Landeskunde, Jahrgang 102, Nr. 31, 2008, p.
112-118. Ierarhul nu numai că a acceptat propunerea, ci
şi-a exprimat „cu repeziciune cea mai sinceră mulţumire
pentru cinstea deosebită, pe care a-ţi arătat-o faţă de
persoana mea în scrisoarea dumneavoastră adresată mie”,
precum se poate citi în scrisoarea episcopului către contele
Mikó din 28 decembrie 1856. Andrei Şaguna nu s-a
rezumat însă la aceste acte de complezenţă, ci a întrupat
prin activitatea sa practică sentimentele sale sincere faţă de
misiunea culturală a societăţii muzeale clujene, având o
colaborare financiară şi bibliografică consistentă, devenind
astfel membru fondator al acesteia. Cf. Nicolae Popea,
Archiepiscopul şi Metropolitul Andreiu baron de Şaguna, Tiparul
Tipografiei Archidiecesane, Sibiu, 1879, p. 335-336.
62. Telegraful Român, anul III, Nr. 42, Sibiu, 28 mai 1855, p.
166.; şi Camil Mureşanu, „Beziehungen zwischen der
rumänischen und sächsischen Forschung im 19. und 20
Jahrhundert” în Wege Landeskundlicher Forschung. 25 Jahre
Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde 1962-1987,
Böhlau Verlag, Köln Wien, 1988, p. 286-287.
63. Amănunte biobibliografice despre el vezi la Liviu
Botezan, Mihaela Cosma, Ionuţ Isac, Attila Varga, Biografii
istorice transilvane I. Dicţionar al personalităţilor Revoluţiei de la
1848-1849 din Banat şi Transilvania (Chipuri dintr-un an de
neuitat), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, pp.
149-154.
64. Detalii biobibliografice la Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi
în Transilvania şi Banat…, p. 367-368.
65. Eugen von Friedenfels, Joseph Bedeus von Scharberg.
Beiträge zur Zeitgeschichte Siebenbürgens im 19. Jahrhundert, Erster
Theil. 1783-1847, Neue Ausgabe, Verlag von Carl Graeser,
Wien, 1885, XII + 417 p.
66. Ibidem, p. 193.
67. Detalii despre episodul relatat de Friedenfels vezi la
Gelu Neamţu, „Adevărul atestat de documente privind
« incidental » Andrei Şaguna ‒ Ecaterina Varga (1847)”, în
In Memoriam. Mitropolitul Andrei Şaguna (1873-2003), Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, p. 64-70.
68. Eugen von Friedenfels, op. cit., p. 417
69. Ibidem.
70. Eugen von Friedenfels, Joseph Bedeus von Scharberg.
Beiträge zur Zeitgeschichte Siebenbürgens im 19. Jahrhundert,
Zweiter Theil. 1848-1858. Mit dem Bildnisse und Facsimile
Bedeus. Neue Ausgabe, Verlag von Carol Graeser, Wien,
1885, X + 499 p.
71. Ibidem, p. 454.
72. Ibidem, p. 456.
73. Ibidem.
74. Friedrich Teutsch, Die Kirchlichen Verhältnisse
Siebenbürgens, Sonderabdruck aus den Deutsch-evangelischen
Blättern 1906, Verlag von Eugen Strien, Halle, 1906, p.
47-57.
75. Ibidem, p. 53.
76. Ibidem, p. 53-57.
77. Emil Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt
1100-1929…, p. 65, 97.
78. Ana Grama, „Şaguniene. Contribuţii documentare.
Jubileul din august 1871, ca un cântec de lebădă”, în
Transilvania, anul XXXVII, Nr. 9-10, Sibiu, 2008, p. 111.
79. Friedrich Teutsch, Die Kirchlichen Verhältnisse
Siebenbürgens…, p. 63.
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar
oferit prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul
Social European, în cadrul proiectului POSDRU/
107/1.5/S/76841, cu titlul „Studii doctorale moderne:
internaţionalizare şi interdisciplinaritate”.