Search our journals and articles

Theodora Văcărescu, Din sursele de inspiraţie ale lui Dimitrie Gusti: Asociaţiile femeilor şi feministe ca (posibile) precursoare ale monografiilor şi activităţilor de intervenţie socială gustiene

Magazine: 11-12 / 2012
Date: 2012
Theodora-Eliza VĂCĂRESCU
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării University of Bucharest, Faculty of Journalism and Mass Communication
theoeliza@yahoo.com

Abstract

Among Dimitrie Gusti’s Sources of inspiration:

Women’s and Feminist Organizations as (possible) precursors of

Gustian monographic and interventionist activities

In this paper I situate, from an organizational and social perspective, women’s participation in the sociological monographic campaigns and in the social intervention activities initiated and/ or coordinated by Dimitrie Gusti. The main questions that have guided my inquiry are: What are the general social contexts and the contexts specific to social intervention and to organizational endeavors that contributed to the participation of a significant number of women in sociological research, voluntary royal student teams that performed “cultural action,” and in the preparation for the implementation of the Social Service Law? What are the organizational and social interventionist antecedents that would better explain the inclusion of some research interests predominantly associated with women’s lives and work – hitherto situated outside “legitimate” scholarly consideration – in the sociological examination and social intervention undertaken by the Bucharest Sociological School?

Thus, in my paper, I first show that women’s involvement in studies tackling the living and working conditions of Romania’s poor, especially those of women and children, and in education and social work activities was constant starting in the second half of the nineteenth century and particularly persistent during the first two decades of the twentieth century. This fundamental characteristic of women’s and feminist organizations from the Romanian provinces and later Romania, on the one hand, shows that the inclusion of women students and researchers in the Gustian school did not occur in a vacuum and that there was a history of social research undertaken by women, and, on the other hand, supports the argument that Dimitrie Gusti took up or, at least, was aware and integrated in his sociological and interventionist system research topics, objectives and strategies – at least in the areas of family, women’s lives and work, raring children, domestic industry – previously initiated and carried out by women’s and feminist organizations.

The sociological monographic campaigns, the work of voluntary royal student teams and the preparations for the implementation of the Social Service Law constituted, from the beginning, a part of a broad project of social change wherein nation building was an essential component. Thus, sociological research represented the scientific foundation, based on unmediated field investigations, of a set of social activities and interventions that was targeted at the betterment, first and foremost, of the living and working conditions of the rural population, and, to a lesser degree, of the urban one, especially towards the end of the 1920s. Conceptually and organizationally, the research and interventionist concerns of the institutions created and/ or coordinated by Dimitrie Gusti were, on the one hand, influenced by analogous activities and organizations undertaken in other countries. On the other hand, they were determined by the Romanian social, economic and political contexts and were inspired by previous social change activities carried out in the territories inhabited by Romanians. Within these latter approaches, I argue that women’s and feminist organizations and activities constituted an important source of inspiration. This aspect has so far neither been observed, nor examined in the research on the Bucharest Sociological School.

Keywords: Bucharest Sociological School; history of women’s and feminist movements; women’s history; history of sociology in Romania; Dimitrie Gusti.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte: Vol. I, 1815-1918, Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, p. 8.
  2. [1] Vezi Paraschiva Câncea, Mişcarea pentru emanciparea femeii în România, 1848-1948, Bucureşti: Editura Politică, 1976, p. 77 şi Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, p. 551.
  3. [1] Dr. Ecaterina Arbore, „Cum s-a înfiinţat şi ce a făcut Asociaţia femeilor române «Sprijinul»”, Unirea Femeilor Române, anul V, nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1913, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, p. 435.
  4. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, pp. 435-436.
  5. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, p. 435.
  6. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, pp. 435-436 (sublinieri în original).
  7. [1] Câncea, Mişcarea pentru emanciparea femeii…, p. 77.
  8. [1] Autoarea dării de seamă nu precizează prenumele doamnei Haret.
  9. [1] Eleonora Stratilescu, „[Asociaţia femeilor române «Sprijinul»]” în cadrul articolului „Societăţi de binefacere şi culturale din Bucureşti”, Unirea Femeilor Române, anul II, nr. 1, Iaşi, 24 ianuarie 1910, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, pp. 380-381.
  10. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, p. 436 (sublinieri în original).
  11. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, p. 436 (sublinieri în original).
  12. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, p. 436 (sublinieri în original).
  13. [1] Vezi Henri H. Stahl, Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a „monografiilor sociologice”, Bucureşti: Editura Minerva, 1981; Zoltán Rostás, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii ’30 ai Şcolii Gustiene, Bucureşti: Paideia, 2006; Zoltán Rostás, Strada Latină nr. 8. Monografişti şi echipieri gustieni la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, Bucureşti: Ed. Curtea Veche, 2009.
  14. [1] Interviu cu Nicolae Dunăre în Rostás, Parcurs întrerupt…, p. 59.
  15. [1] Arbore, „Cum s-a înfiinţat…”, p. 437.
  16. [1] Ecaterina Arbore, Industria şi sănătatea lucrătoarelor, Bucureşti, 1907.
  17. [1] Constanţa Hodoş, „Primul cuvânt”, Revista noastră, anul I, nr. 1/ 15 martie 1905, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, p. 343.
  18. [1] Sofia Nădejde, „Ce voim”, Revista noastră, anul I, nr. 1/ 15 martie 1905, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, p. 345.
  19. [1] Pentru alte ţări europene, mai ales „vestice”, vezi Gisela Bock, Women in European History, Oxford & Malden: Blackwell Publishers Ltd, 2002 şi Rachel G. Fuchs şi Victoria E. Thompson, Women in Nineteenth-Century Europe, Basingstoke & New York: Palgrave Macmillan, 2005. Pentru România, vezi L’Assistance Sociale en Roumanie, Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1938; Florica Mănoiu şi Viorica Epureanu, Asistenţa socială în România, Bucureşti: Ed. All, 1996; Roxana Cheşchebec, „Nationalism, Feminism and Social Work in Interwar Romania. The Activities of Princess Alexandrina Cantacuzino” in Sabine Hering şi Berteke Waaldijk (ed.), History of Social Work in Europe (1900-1960). Female Pioneers and Their Influence on the Development of International Social Organizations, Opladen: Leske & Budrich, 2003, pp. 35-44; Crina Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor în procesul de reformare şi modernizare socială în România interbelică. Activitatea şi iniţiativele Asociaţiei Cercurilor de Gospodine în domeniul ocrotirii şi asistenţei mamei şi copilului” in Ghizela Cosma şi Virgiliu Ţârău (coord.), Condiţia femeii în România în secolul XX. Studii de caz, Cluj: Presa Universitară Clujeană, 2002, pp. 11-37.
  20. [1] Indicator al Instituţiilor de asistenţă publică şi privată din România pe 1924, Bucureşti: Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Direcţia Generală a Asistenţei Sociale, 1925, p. 6. Ca urmare a problemelor de aplicare a legii persoanelor juridice, este foarte probabil ca numărul instituţiilor particulare să fi fost mai mare.
  21. [1] „Asociaţia Cercurilor de Gospodine. Darea de seamă a activităţii societăţii: 3 aprilie 1920 – 31 martie 1940” in Asociaţia Cercurilor de Gospodine, fost[ă] sub preşedinţia de onoare a M.S. Regina Maria. Darea de seamă a activităţii Comitetului Central şi filialelor sale de la 1920-1940, Bucureşti: Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii S.A., 1940, fragmente reproduse în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2004, pp. 526-530.
  22. [1] Valentina Focşa, „Asociaţia Cercurilor de Gospodine”, Acţiunea feministă, nr. 50-51/ decembrie 1921 – ianuarie 1922, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2004, p. 125.
  23. [1] Focşa, „Asociaţia Cercurilor…”, p. 126 (sublinierile mele).
  24. [1] „Asociaţia Cercurilor…”, p. 530.
  25. [1] „Asociaţia Cercurilor…”, pp. 529-530.
  26. [1] Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, pp. 13-14.
  27. [1] Asociaţia Cercurilor de Gospodine. Comitetul Central. Dare de seamă 1 aprilie – 31 decembrie 1923, Bucureşti, 1924 citată în Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, pp. 15-16.
  28. [1] Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, pp. 16-17.
  29. [1] Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, p. 16.
  30. [1] Ziarul nostru, nr. 9-10/ octombrie-noiembrie 1934 şi nr. 4/ aprilie 1935, citate în Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, p. 20.
  31. [1] „Dare de seamă asupra lucrărilor Congresului Grupării Femeilor Române (Craiova, 9-10 noiembrie 1935). Comisia de igienă”, Graiul Femeii, nr. 1/1935, citat în Diaconu, „Aspecte privind rolul femeilor…”, p. 21.
  32. [1] Cheşchebec, „Nationalism, Feminism and Social Work…”, p. 43.
  33. [1] „Legea pentru înfiinţarea Serviciului Social” reprodusă în Dimitrie Gusti, Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii (vol. II), Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, 1939, p. 263.
  34. [1] Vezi Femina, „Asociaţia feministă”, Acţiunea feministă, anul I, nr. 1/ 30 aprilie 1919, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2004, p. 73; Calypso Corneliu Botez, „Problema feminismului – O sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul II, nr. 1-3/ aprilie-octombrie 1920, pp. 80-81; Ştefania Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1938-1929), Iaşi: Polirom, 2002, pp. 36-37.
  35. [1] „Statutele Asociaţiei pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor Române”, Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor române. Statutele şi programul, Iaşi: Tipografia Dacia, 1918, reprodus în Mihăilescu, Emanciparea femeii române…, 2001, p. 513.
  36. [1]  „Statutele Asociaţiei pentru emanciparea…”, p. 509 (sublinierile mele).
  37. [1] „Proces-Verbal [al adunării constitutive a] Institutul[ui] social românesc” in „Buletinul Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul I, nr. 4/ ianuarie 1920, p. 865.
  38. [1] Este vorba despre studiul deja citat: Calypso Corneliu Botez, „Problema feminismului – O sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul II, nr. 1-3/ aprilie-octombrie 1920, pp. 24-84.
  39. [1] Vezi „Secţia de studii feminine”, Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul IV, nr. 3-4/ 1927, pp. 525-527; Emanoil Bucuţa, „Institutul Social Român” in Mircea Vulcănescu et al., D. Gusti şi Şcoala sociologică dela Bucureşti, Bucureşti: Institutul Social Român, 1937, p. 161.
  40. [1] „Secţia de studii feminine”, p. 525.
  41. [1] „Secţia de studii feminine”, p. 525.
  42. [1] „Secţia de studii feminine”, p. 525.

Bibliografie

  • *** L’Assistance Sociale en Roumanie [Social Work in Romania], Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1938.
  • * * * Indicator al Instituţiilor de asistenţă publică şi privată din România pe 1924 [Yearbook of Public and Private Social Work in Romania in 1924], Bucureşti: Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Direcţia Generală a Asistenţei Sociale, 1925.
  • Bock, Gisela, Women in European History, Oxford & Malden: Blackwell Publishers, 2002.
  • Botez, Calypso Corneliu, „Problema feminismului – O sistematizare a elementelor ei” [The Subject of Feminism – A Systematization of Its Elements], Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială [The Archive for Social Science and Reform], anul II, nr. 1-3/ aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84.
  • Bucuţa, Emanoil, „Institutul Social Român” [The Romanian Social Institute] in Mircea Vulcănescu et al., D. Gusti şi Şcoala sociologică dela Bucureşti [D. Gusti and the Bucharest Sociological School], Bucureşti: Institutul Social Român, 1937, pp. 153-170.
  • Câncea, Paraschiva, Mişcarea pentru emanciparea femeii în România 1848-1948 [Woman’s Emancipation Movement in Romania 1848-1948], Bucureşti: Editura Politică, 1976.
  • Cheşchebec, Roxana, „Nationalism, Feminism and Social Work in Interwar Romania. The Activities of Princess Alexandrina Cantacuzino” in Sabine Hering şi Berteke Waaldijk (ed.), History of Social Work in Europe (1900-1960). Female Pioneers and Their Influence on the Development of International Social Organizations, Opladen: Leske & Budrich, 2003, pp. 35-44.
  • Diaconu, Crina, „Aspecte privind rolul femeilor în procesul de reformare şi modernizare socială în România interbelică. Activitatea şi iniţiativele Asociaţiei Cercurilor de Gospodine în domeniul ocrotirii şi asistenţei mamei şi copilului” [Aspects Concerning Women’s Role in the Proces of Social Change and Modernization in Interwar Romania. The Activity and the Initiatives of the Housewives’ Circles Association in the Field of Mother’s and Child’s Protection and Assistance] in Ghizela Cosma şi Virgiliu Ţârău (coord.), Condiţia femeii în România în secolul XX. Studii de caz [Woman’s Condition in Twentieth Century Romania. Case Studies], Cluj: Presa Universitară Clujeană, 2002, pp. 11-37.
  • Fuchs, Rachel G. şi Victoria E. Thompson, Women in Nineteenth-Century Europe, Basingstoke & New York: Palgrave Macmillan, 2005.
  • Gusti, Dimitrie, Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii (vol. I) [Knowledge and Action in the Service of the Nation (vol. I)], Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, 1938.
  • Gusti, Dimitrie, [Knowledge and Action in the Service of the Nation (vol. II)], Bucureşti: Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, 1939.
  • Mănoiu, Florica şi Viorica Epureanu, Asistenţa socială în România [Social Work in Romania], Bucureşti: Ed. All, 1996.
  • Mihăilescu, Ştefania, Emanciparea femeii române. Antologie de texte: Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emancipation. An Anthology, vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001.
  • Mihăilescu, Ştefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929) [Aspects in the Hisory of Romanian Feminism. An Anthlogy (1838-1929)], Iaşi: Polirom, 2002.
  • Rostás, Zoltán, Atelierul gustian. O abordare organizaţională [The Gustian Workshop. An Organizational Approach], Bucureşti: Tritonic, 2005.
  • Rostás, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii ’30 ai Şcolii Gustiene [Interrupted Course. Gustian School’s Disciples of the 1930s], Bucureşti: Paideia, 2006.
  • Rostás, Zoltán, Strada Latină nr. 8. Monografişti şi echipieri gustieni la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” [Gustian Monographers and Team Members at the Royal Cultural Foundation “Prince Carol”], Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
  • Stahl, Henri H., Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a „monografiilor sociologice” [Memoirs and Thoughts about the Old School of “Sociological Monographs”], Bucureşti: Editura Minerva, 1981.
  • Articole de presă, statute, broşuri
  • * * * „Asociaţia Cercurilor de Gospodine. Darea de seamă a activităţii societăţii: 3 aprilie 1920 – 31 martie 1940” [Housewives’ Circles Association. Report on the Activities of the Society: April 3, 1920 – March 31, 1940] in Asociaţia Cercurilor de Gospodine, fost[ă] sub preşedinţia de onoare a M.S. Regina Maria. Darea de seamă a activităţii Comitetului Central şi filialelor sale de la 1920-1940 [Housewives’ Circles Association, Formerly under the Honorary Presidency of H.M. Queen Maria. Report on the Activity of the Central Committee and Its Branches from 1920 to 1940], Bucureşti: Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii S.A., 1940, fragmente reproduse în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Studiu şi antologie de texte. Vol. II (1919-1948) [Romanian Woman’s Emancipation. Study and Anthology. Vol. II (1919-1948)], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2004, pp. 526-530.
  • * * * „Proces-Verbal [al adunării constitutive a] Institutul[ui] social românesc” [Report of the Constitutive Assembly of the Romanian Social Institute] in „Buletinul Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială” [Bulletin of the Association for Social Study and Reform], Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială [The Archive for Social Science and Reform], anul I, nr. 4/ ianuarie 1920, pp. 865-867.
  • * * * „Secţia de studii feminine” [Women’s Studies Section], Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială [The Archive for Social Science and Reform], anul IV, nr. 3-4/ 1927, pp. 525-527.
  • * * * „Statutele Asociaţiei pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor române” [Legal Status of the Association for the Civil and Political Emancipation of Romanian Women], Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeilor române. Statutele şi programul [Association for the Civil and Political Emancipation of Romanian Women. The Legal Status and the Program] Iaşi: Tipografia Dacia, 1918, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte. Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emanciation. An Anthology. Vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, pp. 509-513.
  • Arbore, Ecaterina, Industria şi sănătatea lucrătoarelor [Women Workers’ Industry and Health], Bucureşti, 1907.
  • Arbore, Ecaterina, Dr., „Cum s-a înfiinţat şi ce a făcut Asociaţia femeilor române «Sprijinul»”, Unirea femeilor române [How Romanian Women’s Association “The Support” Was Established and What Has It Done], anul V, nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1913, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte. Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emanciation. An Anthology. Vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, pp. 435-437.
  • Femina, „Asociaţia feministă” [The Feminist Association], Acţiunea feministă [Feminist Action], anul I, nr. 1/ 30 aprilie 1919, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Studiu şi antologie de texte. Vol. II (1919-1948) [Romanian Woman’s Emancipation. Study and Anthology. Vol. II (1919-1948)], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2004, p. 73.
  • Focşa, Valentina, „Asociaţia Cercurilor de gospodine” [Housewives’ Circles Association], Acţiunea feministă [Feminist Action], nr. 50-51/ decembrie 1921 – ianuarie 1922, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Studiu şi antologie de texte. Vol. II (1919-1948) [Romanian Woman’s Emancipation. Study and Anthology. Vol. II (1919-1948)], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2004, pp. 125-127.
  • Hodoş, Constanţa, „Primul cuvânt” [The First Word], Revista noastră [Our Journal], anul I, nr. 1/ 15 martie 1905, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte. Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emanciation. An Anthology. Vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, pp. 343-344.
  • Nădejde, Sofia, „Ce voim” [What We Want], Revista noastră [Our Journal], anul I, nr. 1/ 15 martie 1905, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte. Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emanciation. An Anthology. Vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, pp. 344-345.
  • Stratilescu, Eleonora, „[Asociaţia femeilor române «Sprijinul»]” în cadrul articolului „Societăţi de binefacere şi culturale din Bucureşti” [“Romanian Women’s Association «The Support»” discussed in the article “Philantropical and Cultural Societies in Bucharest”], Unirea Femeilor Române [Romanian Women’s Union], anul II, nr. 1, Iaşi, 24 ianuarie 1910, reprodus în Ştefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte. Vol. I, 1815-1918 [Romanian Woman’s Emanciation. An Anthology. Vol. I, 1815-1918], Bucureşti: Editura Ecumenică, 2001, pp. 380-381.