Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Andrei Negru, Perspectiva clujeană interbelică asupra Şcolii sociologice de la Bucureşti

Download PDF
Magazine: 11-12 / 2012
Date: 2012
Andrei NEGRU
Academia Română, Institutul de Istorie „George Bariţiu“ Cluj-Napoca, Departamentul de Cercetări Socio-Umane Romanian Academy

Abstract

The Interwar Perspective of the School of Cluj on the Sociological School of Bucharest

The sociological school of Bucharest was the pinnacle of interwar Romanian sociology. While on the face of it, the Romanian sociology of the period under discussion was almost entirely identified with monographic sociology, inside its field there were several “schools, groups or trends” advocating irreconcilable theories and unwilling to collaborate. This explains in part the dim impact of D.Gusti’s monographic school on the other Romanian, chiefly academic, centers.

In the case of Cluj, the response of academic sociology to D. Gusti and his sociological school oscillated between almost complete disregard (Virgil I. Bărbat) and critical analysis of sociological monograph in its twofold aspect of theory and method (George Em. Marica), accompanied by E. Sperantia’s rather balanced perspective. The latter valued Gusti’s extensive program of understanding social reality, emphasizing the new elements it contained in relation to the previous trends in sociological research, but also “recorded” the criticism of the method, and concluded that Gusti’s work was “manifold useful socially and nationally”.

  1. Gusti and his monographic school enjoyed a better reception among some intellectual circles of Cluj involved in sociological research. One of them, the “group around “Societatea de mâine” journal”, distinguished itself by a sociographic approach and certain scientifically noteworthy results in the field of rural social research. Sociographic research was conceived as an approach adjacent to monographic sociology. In spite of the fact that I. Clopoţel, the mentor of the group, applauded the monographic paradigm, he suggested and practiced another research approach with a purposely-asserted applied objective. Thus, according to the “group of “Societatea de mâine” journal”, far from being a “preamble” to sociology, sociography was in fact an autonomous discipline, at the crossroads of sociology and politics. Whereas this group wished to be independent of D. Gusti’s school, the group around the journal “Gând Românesc” (edited by “Astra”) explicitly adhered to the monographic trend. The group distinguished itself in the field of sociology by the monographic campaign of Măguri (Cluj county), carried on following an agreement between D. Gusti and Iuliu Haţieganu, the president of the Cluj department of “Astra” Society. Other less ample researches of the group around “Gând Românesc” were the campaigns of Borlovenii Vechi and Pătaş (Caraş county), where Gusti’s monographic “pattern” was not entirely pursued due to objective reasons, as well as the “field trips” in the Apuseni Mountains, with the view to investigate the social, economic and cultural situation of their inhabitants. Later on, the Social Service Bill integrated this group in the Cluj Branch of the Social Research Institute of Romania.

In conclusion, we believe that whereas in what concerns his doctrine D. Gusti was perceived differently in various cultural-scientific centers of our country or even within the same center, the impact of his personality and his monographic school on social research in the interwar age was obviously positive.

Keywords: D. Gusti, monographic sociology, interwar sociology in Cluj, sociography, “Societatea de mâine” research group, the group around “Gând Românesc”.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] E. Sperantia, Introducere în sociologie (Introduction to Sociology), vol. I. Istoria concepţiilor sociologice (The History of Sociological Conceptions), ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944, p. 527.
  2. [1] Maria Larionescu, Istoria sociologiei româneşti (The History of Romanian Sociology), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, p. 112.
  3. [1] Tr. Herseni, Istoria sociologiei româneşti. Sociologia academică (The History of Romanian Sociology. Academic Sociology), (Ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Ioana Herseni), Bucureşti, Editura Renaissance, 2007, p. 146.
  4. [1] D. Dungaciu, Portrete şi controverse (Portraits and Controversies), Bucureşti, Editura Tritonic, 2008, p. 37.
  5. [1] Vezi: Maria Larionescu, Contribuţii ale sociologiei româneşti la dezvoltarea sociologiei ştiinţei (Contributions of Romanian Sociology to the Development of the Sociology of Science); Ilie Bădescu, Ecouri americane ale Şcolii sociologice de la Bucureşti (Echoes of Bucharest Sociological School), în Viitorul social, anul LXXVI, 6/1983, p. 536–540, respectiv p. 541–546.
  6. [1] E. Sperantia, op. cit., p. 538.
  7. [1] D. Dungaciu, op. cit., p. 35.
  8. [1] Virgil I. Bărbat, Ştiinţele sociale în ţările balcanice şi în Turcia (Social Sciences in the Balkans and in Turkey), în Revista de sociologie, anul I, 1/1931, p. 35–37.
  9. [1] St. Neagoe, Viaţa universitară clujeană interbelică (Cluj Academic Interwar Life), vol. I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 49–50.
  10. [1] Ibidem, p. 67.
  11. [1] Ibidem, p. 104.
  12. [1] M. Mâciu, Interpretări. Din istoria sociologiei româneşti (Idei, evenimente, personalităţi), (Interpretations. From the History of Romanian Sociology – ideas, events, personalities), Iaşi, Editura Junimea, 1980, p. 86–86.
  13. [1] *** Asociaţia pentru studiul şi reforma socială în Ardeal (The Association for the Study and Social Reform in Transylvania), în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul I, 4/1920, p. 870.
  14. [1] *** Institutul Social Român (The Romanian Social Institute), în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială, anul I, 4/1920, p. 865.
  15. [1] Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografişti ai Şcolii gustiene (The Bright Room.The First Monographists of Gusti’s School), Bucureşti, Editura Paideia, 2003, p. 9–11.
  16. [1] Virgil I. Bărbat, Sociologia şi condiţiile apariţiei ei (Sociology and the Conditions of Its Appearance), în Revista de sociologie, anul I, 1/1930, p. 6.
  17. [1] E. Sperantia, op. cit., p. 527–545.
  18. [1] Ibidem, p. 531.
  19. [1] Ibidem, p. 536.
  20. [1] „Pentru determinarea specificului românesc, Institutul Social Român, sub conducerea d-lui prof. D. Gusti a întreprins de câtva timp o serie de anchete, prin observaţii etnografice”. (E. Sperantia, Problemele sociologiei contemporane (Problems of Contemporary Sociology), Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1933, p. 61)
  21. [1] Idem, Introducere în sociologie…, p. 537.
  22. [1] Ibidem, p. 538.
  23. [1] George Em. Marica, Dorfsozilogische Untersuchungen in Rumänien, „Kölner Vierteljahrshefte für Soziologie”, XII, 2/1934, p. 127–138.
  24. [1] Ibidem, p. 127.
  25. [1] Ibidem, p. 129–130.
  26. [1] Idem, Satul ca structură psihică şi socială. Curs de sociologie rurală (Village as Psychological and Social Structure. Course in Rural Sociology), (Editor: A. Negru), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2004, p. 11.
  27. [1] Ibidem, p. 21–22.
  28. [1] Ibidem, p. 33.
  29. [1] De menţionat faptul că şi H.H. Stahl a conştientizat, e drept, mult mai târziu, nevoia unui asemenea instrument de lucru pentru investigarea satului. Vezi H.H. Stahl, Schema unui „model” de analiză a comunităţii săteşti (The Structure of a Village Community Analysis’Patern’), în Viitorul social, anul V, 2/1976, p. 278–288)
  30. [1] George Em. Marica, Satul …, p. 28.
  31. [1] Idem, Studii sociologice (Sociological Studies), (Editori: Gh. Cordoş şi Tr. Rotariu), Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 1997, p. 297.
  32. [1] Ibidem, p. 306–307.
  33. [1] Ibidem.
  34. [1] Idem, Migraţia populaţiei din mediul rural. Istoricul problemei la noi şi premisele sale (The Migration of the Population from Rural Environment. The History of This Issue in Romania and Its Premise), în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Series Sociologia, XVI, 1971, p. 104.
  35. [1] Idem, Studii sociologice…, p. 312.
  36. [1] Vezi şi A. Negru, George Em. Marica. Sociologia comunităţilor sociale (George Em. Marica. The Sociology of Social Communities), în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Sociologia, 2005, p. 15-23.
  37. [1] H. H. Stahl, Teoria şi practica investigaţiilor sociale (The Theory and Practice of Social Investigations), vol. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974, p. 25–26.
  38. [1] *** Istoria sociologiei româneşti, (Şt. Costea, coord.), Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 1998, p. 343.
  39. [1] I. Filipescu, S. Chelcea, Ion C. Clopoţel – sociolog şi publicist patriot (Ion C. Clopoţel –A Patriot Sociologist and Publicist), în Viitorul social, anul XXIX, 6/1986, p. 557.
  40. [1] Ion Clopoţel la 90 de ani (Ion Clopoţel at the Age of 90), – Interviu realizat de S. Chelcea şi I. Filipescu, în Viitorul social, anul LXXVI, 2/983, p. 160.
  41. [1] *** Ion Clopoţel şi „Societatea de mâine”. Antologie şi studiu introductiv de A. Negru, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2009, p. 52-53.
  42. [1] Ibidem, p. 77.
  43. [1] I. Clopoţel, Amintiri şi portrete (Memories and Portraits), Timişoara, Editura Facla, 1973, p. 12.
  44. [1] D. Gusti, Tr. Herseni, H.H. Stahl, Monografia – teorie şi metodă (Monography – Theory and Method), Bucureşti, Editura Paideia, 1999, p. 13.
  45. [1] I. Clopoţel, Sociologia monografică – ştiinţă a realităţii sociale (Monographic Sociology – the Science of Social Reality) în Societatea de mâine, anul XI, 5/1934, p. 73.
  46. [1] *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”, p. 107.
  47. [1] I. Clopoţel, Satele răzleţe ale României. Habitatul răsfirat din munţii transilvani şi bănăţeni. Studii de sociologie rurală (The scattered Romanian Villages.The Scattered Habitat in Tansylvanian and the Banat Mountains. Studies of Rural Sociology), Alba Iulia, Editura „Alba”, 1939, p. 15.
  48. [1] *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”, p 77.
  49. [1] P. Suciu, Răspuns la ancheta asupra organizării culturale regionale (Answer to the Survey on Regional Cultural Organizing), în Societatea de mâine, anul XII, 11–12/1943, p. 167.
  50. [1] Ideea autonomiei sociografiei în raport cu sociologia este, probabil, una de inspiraţie tönniesiană, al cărui sistem de sociologie cuprindea trei compartimente: sociologia teoretică, sociologia empirică (sociografia) şi sociologia aplicată. (Vezi: D. Gusti, Tr. Herseni, H.H. Stahl, op. cit., p. 20)
  51. [1] *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”, p. 64.
  52. [1] Tr. Vedinaş, Cercetarea monografică de la Măguri (The Monographic Research in Măguri), în Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, Sociologia-Politologia, anul XXXVIII, 1/1993, p. 57.
  53. [1] Vezi şi A. Negru, E. Pop., Florenţa Stavarache, Salánki Z., Silviu. G. Totelecan, Sociologia clujeană interbelică. Repere teoretice şi empirice (Cluj Interwar Sociology. Empirical and Theoretical Highlights), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002, p. 187-191.
  54. [1] Tr. Vedinaş, op. cit.
  55. [1] Tr. Herseni, Cercetarea monografică a satului Măguri (Monographic Survey of the Village Măguri), în Gând Românesc, anul II, 6/1934, p. 455.
  56. [1] Ibidem, p. 457.
  57. [1] Tr. Vedinaş, op. cit.
  58. [1] Tr. Herseni, Cercetarea…, p. 457.
  59. [1] Ilie Ruşmir, Echipa de cercetări monografice şi de realizări practice din comunele Borlovenii Vechi şi Pătaş (The Monographic Research and Practical Achievement Team in the Communes of Borlovenii Vechi and Pătaş), în Transilvania, anul LXVIII, 7/1936, p. 597.

Bibliografie

  • Clopoţel, Satele răzleţe ale României. Habitatul răsfirat din munţii transilvani şi bănăţeni. Studii de sociologie rurală (The scattered Romanian Villages.The Scattered Habitat in Tansylvanian and the Banat Mountains. Studies of Rural Sociology), Alba Iulia, Editura „Alba”, 1939.
  • Dungaciu, Portrete şi controverse (Portraits and Controversies), Bucureşti, Editura Tritonic, 2008.
  • Gusti, Tr. Herseni, H.H. Stahl, Monografia – teorie şi metodă (Monography – Theory and Method), Bucureşti, Editura Paideia, 1999.
  • Tr. Herseni, Istoria sociologiei româneşti. Sociologia academică (The History of Romanian Sociology. Academic Sociology), (Ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Ioana Herseni), Bucureşti, Editura Renaissance, 2007.
  • Maria Larionescu, Istoria sociologiei româneşti (The History of Romanian Sociology), Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
  • George Em. Marica, Studii sociologice (Sociological Studies), (Editori: Gh. Cordoş şi Tr. Rotariu), Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 1997,
  • George Em. Marica, Satul ca structură psihică şi socială. Curs de sociologie rurală (Village as Psychological and Social Structure. Course in Rural Sociology), (Editor: A. Negru), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2004.
  • Mâciu, Interpretări. Din istoria sociologiei româneşti (Idei, evenimente, personalităţi), (Interpretations. From the History of Romanian Sociology – ideas, events, personalities), Iaşi, Editura Junimea, 1980.
  • Negru, E. Pop., Florenţa Stavarache, Salánki Z., Silviu. G. Totelecan, Sociologia clujeană interbelică. Repere teoretice şi empirice (Cluj Interwar Sociology. Empirical and Theoretical Highlights), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002
  • Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografişti ai Şcolii gustiene (The Bright Room.The First Monographists of Gusti’s School), Bucureşti, Editura Paideia, 2003.
  • Sperantia, Introducere în sociologie (Introduction to Sociology), vol. I. Istoria concepţiilor sociologice (The History of Sociological Conceptions), ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944.